Guvernul Romaniei a adoptat recent anumite masuri destinate sprijinirii debitorilor care intampina dificultati financiare din cauza pandemiei de COVID-19, instituind un cadru normativ care ofera dreptul anumitor debitori de a solicita creditorilor (institutii de credit si IFN-uri) amanarea obligatiei de plata a ratelor scadente aferente anumitor tipuri de contracte (moratoriul public reglementat de OUG 37/2020 si normele de aplicare). In data de 8 aprilie, Senatul a aprobat Proiectul de lege privind aprobarea OUG 37/2020, care a fost trimis spre aprobare catre Camera Deputatilor. Acest proiect de lege aduce modificari si completari semnificative ordonantei, transformand-o intr-un act cu continut normativ aproape identic cu cel al Legii privind suspendarea rambursarii creditelor, care a fost adoptata de Parlament si atacata pentru neconstitutionalitate inainte de a fi trimisa spre promulgare (cu termen de solutionare 6 mai 2020).

Dincolo de provocarile care tin de interpretarea si aplicarea corecta a dispozitiilor in vigoare privind moratoriul public, subzista in continuare o doza de incertitudine privind momentul pana la care regulile moratoriului public se vor aplica in forma actuala si noul continut normativ pe care ar putea sa-l „imbrace” moratoriul public, in functie de solutia Curtii Constitutionale privind legea aprobata in Parlament si de destinul Legii privind suspendarea rambursarii creditelor.

In varianta modificata, regulile moratoriului public ar urma sa fie aceleasi indiferent de tipul de contracte cu privire la care se va solicita. Durata maxima a amanarii ramane 31 decembrie 2020, insa debitorul ar avea dreptul sa solicite amanarea la plata oricand dupa intrarea in vigoare a legii (eliminandu-se termenul limita prevazut actualmente in OUG 37/2020) si, important, ar urma sa poata face aceasta inclusiv fata de entitatile care desfasoara activitatea de recuperare creante, precum si cu privire la obligatii de plata aferente contractelor de leasing operational.

In varianta modificata, persoanele fizice ar putea sa solicite amanarea la plata indiferent daca veniturile le-au fost afectate sau nu din cauza situatiei generate de pandemia de COVID-19. In schimb, ceilalti debitori ar trebui sa detina un certificat pentru situatii de urgenta care sa constate diminuarea veniturilor cu minimum 15% in luna solicitarii fata de media lunilor ianuarie si februarie 2020 (in contradictie cu normele in vigoare, conform carora CSU se acorda pentru diminuarea veniturilor cu minimum 25%).

Moratoriul public poate fi solicitat indiferent cate zile de intarziere la plata inregistreaza debitorul (nefiind necesara achitarea restantelor pana la data formularii cererii), inclusiv de catre debitorii care se afla in proceduri judiciare sau extrajudiciare (de exemplu, executare silita sau dare in plata). Orice proceduri de executare silita incepute pana la data intrarii in vigoare a legii ar urma sa intre sub incidenta moratoriului si sa se suspende pana la 31 decembrie 2020.

Observam si faptul ca se elimina toate trimiterile din ordonanta la normele de aplicare, precum si ca sunt aduse modificari care contravin dispozitiilor in vigoare ale acestor norme si se abroga expres articolul 7 din OUG 37/2020, care reglementa adoptarea acestora.

Avand in vedere rolul decizional al Camerei Deputatilor, precum si faptul ca, pana in prezent, numai Senatul s-a pronuntat cu privire la OUG 37/2020, potrivit normelor constitutionale, Parlamentul poate adopta o lege de aprobare (fie in forma initiala, fie cu modificari si completari) sau de respingere a ordonantei. Aceasta lege ar intra in vigoare in termen de trei zile de la momentul publicarii sale in Monitorul Oficial sau la o alta data ulterioara specificata in cuprinsul sau, iar, prin intermediul sau, Parlamentul ar putea sa reglementeze masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a OUG 37/2020.

Daca Parlamentul adopta o lege de aprobare a OUG 37/2020 cu completari si modificari, efectele juridice ale OUG 37/2020 sunt valabil produse pana la data intrarii in vigoare a legii de aprobare, cand OUG 37/2020 isi inceteaza aplicarea. Daca insa Parlamentul respinge OUG 37/2020, ordonanta isi inceteaza efectele juridice de la momentul intrarii in vigoare a legii de respingere, in timp ce, in cazul in care Parlamentul ar aproba OUG 37/2020 in forma in prezent in vigoare, efectele sale juridice ar continua sa se produca neschimbate de la intrarea sa in vigoare si pana la o eventuala modificare sau abrogare a legii de aprobare.

Daca Parlamentul ar adopta o lege de aprobare a OUG 37/2020 cu acelasi continut normativ ca Legea privind suspendarea rambursarii creditelor, devine probabila formularea unei sesizari de neconstitutionalitate avand ca obiect legea de aprobare a ordonantei. Merita semnalat ca declararea neconstitutionalitatii unei legi privind aprobarea cu modificari a unei ordonante de urgenta nu atrage automat si neconstitutionalitatea ordonantei in forma adoptata de Guvern, iar respectiva ordonanta va continua sa produca efecte pana la data intrarii in vigoare a legii de aprobare sau, dupa caz, de respingere.

In cazul in care doar anumite dispozitii din legea privind aprobarea cu modificari a unei anumite ordonante sunt declarate neconstitutionale, conform jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, Parlamentul este obligat sa reexamineze legea de aprobare, in linie cu cele statuate de catre Curte. In cazul in care o asemenea lege este declarata neconstitutionala in ansamblul sau, procesul legislativ inceteaza de drept la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale, iar, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, Parlamentul va trebui sa reia etapele procesului legislativ, de la momentul in care acesta a fost sesizat de catre Guvern cu proiectul de lege privind aprobarea ordonantei.