Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat recent raportul anual privind starea justitiei, care contine informatii si statistici privind activitatea tuturor instantelor din Romania in anul 2020. Concluziile raportului reflecta in primul rand efectele majore ale pandemiei asupra sistemului de justitie, printre care scaderea volumului de activitate si a indicatorilor de eficienta la nivelul tuturor instantelor din tara. Insa o analiza a raportului duce si la alte concluzii interesante, cum ar fi cresterea unor tipuri de litigii sau, dimpotriva, scaderea unor domenii care in trecut generau mai multa activitate judecatoreasca, precum si imaginea zonelor tarii unde se concentreaza cea mai mare parte a activitatii de instanta. Nu in ultimul rand, se remarca initierea procesului de digitalizare in justitie pe fondul pandemiei, dar si necesitatea sporirii fondurilor si infrastructurii care sa permita continuarea acestei reforme.

Dupa ce, in ultimii patru ani, activitatea instantelor s-a mentinut la un volum relativ constant, indicand un anumit nivel de maturizare si stabilizare a sistemului nostru de justitie, in 2020 s-a inregistrat o scadere de aproape 10% a dosarelor nou inregistrate pe rolul instantelor. De asemenea, anul trecut au fost solutionate cu aproximativ 240.000 de dosare mai putin decat in anul precedent (o scadere de 12%) la nivelul intregii tari. Ambele situatii sunt explicate de CSM prin prisma barierelor logistice si a climatului de insecuritate sanitara generate de pandemia de COVID-19. De altfel, raportul indica si faptul ca pandemia a cauzat cresterea duratei de solutionare a dosarelor in 2020, precum si a duratei de desfasurare a sedintelor de judecata sau nerespectarea termenelor de redactare a hotararilor judecatoresti.

Majoritatea tipurilor de litigii au inregistrat o scadere la toate nivelurile de instanta din tara in cursul anului trecut. In mod surprinzator, desi la inceputul pandemiei, estimarile privind insolventele erau sumbre, din cauza problemelor de lichiditate, in realitate, numarul procedurilor de insolventa s-a prabusit, fiind inregistrate in 2020 cu aproximativ 25% mai putine dosare de insolventa decat in anul precedent. Este cea mai puternica scadere a numarului dosarelor de insolventa din 2016. Aceasta evolutie poate fi explicata printr-o anumita eficacitate a masurilor statului de combatere a masurilor economice negative ale pandemiei, precum si prin maturitatea companiilor care trecusera si prin criza financiara globala din 2008 si prin rapiditatea masurilor implementate de acestea.

O importanta reducere de activitate se poate observa si in ceea ce priveste litigiile contra autoritatilor publice (contenciosul administrativ), arie in care unele instante din Romania au inregistrat in 2020 o scadere a cauzelor nou inregistrate cu pana la 20% fata de anul precedent. Aceasta evolutie nu poate fi explicata doar prin efectele pandemiei, intrucat se manifesta de mai multi ani si, deci, are mai multe cauze. Pe de o parte, ea reflecta efectele reformei legislative din 2018 in acest domeniu, care a redus numarul litigiilor ce intra in competenta instantelor specializate in contencios administrativ. Pe de alta parte, activitatea de control a unor autoritati a scazut, cel mai bun exemplu fiind Agentia Nationala de Administrare Fiscala, ce si-a redus constant activitatea de inspectie incepand din 2016. Conform rapoartelor ANAF, in anul 2020 au fost initiate cu aproximativ 10% mai putine controale decat in anii precedenti. Exista insa premisele unui reviriment al acestui sector, avand in vedere planurile autoritatilor de a spori numarul de controale fiscale - PNRR prevede cresterea numarului total de inspectii fiscale cu 10% in anii urmatori, iar implementarea SAF-T este vazuta ca o sursa suplimentara de informatii pentru controalele fiscale documentare -, precum si activitatea tot mai intensa a institutiilor care pot aplica sanctiuni ce pot duce la intreruperi in activitatea companiilor, precum Consiliul Concurentei sau ANPC. Toate acestea vor crea premisele unui posibil val de litigii administrative.

Singura materie care a inregistrat o crestere notabila este cea a litigiilor de munca. In ciuda activitatii mai reduse a instantelor si a piedicilor cauzate de pandemie, in anul 2020 au fost initiate cu aproape 6% mai multe dosare fata de anul precedent in ceea ce priveste raporturile dintre angajati si angajatori. Aceasta situatie poate fi explicata prin numarul mare de masuri de restructurare a fortei de munca luate de companii in aceasta perioada. Potentialul de crestere a acestui tip de litigii exista in continuare, avand in vedere ca in anul 2017 nivelul era cu 40% mai ridicat decat in 2020.

Raportul CSM indica si alocarea teritoriala a litigiilor din Romania. Astfel, cinci Curti de Apel si instantele arondate acestora inregistreaza peste jumatate (55%) din activitatea tuturor instantelor din Romania, ceea ce reflecta o activitate sociala si economica mai intensa. Este vorba despre Curtile de Apel din Bucuresti, Craiova, Ploiesti, Cluj si Timisoara.

Nu in ultimul rand, raportul CSM reflecta si modul in care justitia din Romania a inceput sa se adapteze la noua realitate cauzata de pandemie, in principal prin demararea procesului de digitalizare, atat din perspectiva masurilor deja luate, cat si din perspectiva planurilor pentru viitor. CSM a evidentiat eficacitatea unor masuri precum generalizarea utilizarii dosarului electronic la nivelul intregii tari, lansarea serviciului de comunicare electronica a actelor de procedura sau chiar desfasurarea sedintelor de judecata prin video-conferinta (in anumite cauze penale), dar totodata a subliniat ca pandemia a scos la iveala neajunsurile dotarilor tehnice si ale personalului IT din cadrul instantelor judecatoresti, cauzate de slaba finantare a sistemului judiciar. Aceste concluzii pot fi analizate si prin prisma Planului National de Redresare si Rezilienta, care prevede ca aproximativ 75% din fondurile alocate pentru reforma sistemului judiciar (in total, peste 220 de milioane de euro) vizeaza transformarea digitala a Justitiei.