Al doilea val al pandemiei de COVID si noile restrictii impuse de autoritati au afectat si mai puternic economia romaneasca, in principal sectorul IMM-urilor, acolo unde problemele financiare s-au acutizat. 58% dintre reprezentantii companiilor, chestionate intr-un nou barometru Sierra Quadrant, afirma ca mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.

Luna noiembrie a adus, din pacate, o accentuare a problemelor din economia romaneasca, pe fondul dificultatilor generate de pandemie. Scaderea vanzarilor, accentuarea blocajului financiar si, in general, contractia la nivel de business si consum, au influentat in mod semnificativ finantele companiilor, mai ales a celor mici si mijlocii, arata concluziile noului barometru Sierra Quadrant, parte a programului de monitorizare a starii economiei dezvoltat de compania de administrare a afacerilor.

Potrivit rezultatelor cercetarii, realizata in perioada 10-15 noiembrie 2020 impreuna cu compania de consultanta Frames, cei mai multi dintre investitori au ajuns la fundul sacului.

Intrebati despre situatia disponibilului financiar din prezent, 58% dintre respondenti au indicat ca au fonduri disponibile pentru 1-2 luni. 22% estimeaza ca banii din firma le ajung pentru 2-4 luni, 8% nu dispun de lichiditati si numai 12% au la dispozitie finantare pentru un termen mai mare de 4 luni.

,,Nu este exclus ca in prima parte a anului viitor sa asistam la un numar foarte ridicat de cazuri de insolventa si concordat preventiv, pe fondul provocarilor majore din economie'', afirma Ovidiu Neacsu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Cei mai multi dintre respondenti au declarat ca au ajuns in aceasta situatie ca urmare a scaderii vanzarilor (61%), accentuarii blocajului financiar (14%), reducerii creditului furnizor (12%) si accesului limitat la finantarea bancara (8%). 5% dintre manageri au indicat alte cauze.

,,Lipsa banilor, sangele economiei, reprezinta marea problema intr-o economie firava, cu peste 80% dintre companii aflate in zona supravietuirii. Accesul la finantare a devenit tot mai dificil, iar programul IMM Invest nu a reusit sa acopere decat in mica masura foamea de bani a firmelor, mai ales ca acesta s-a adresat in principal firmelor bancabile. Intarzierea programului de finantare pentru capital de lucru si investitii, de 1 mld. de euro, vina sa puna presiune pe situatia multe companii care ar putea fi salvate'', afirma Neacsu.

Ce masuri au luat firmele pentru a-si echilibra bugetele si a evita insolventa si falimentul? Potrivit barometrului, principala masura a vizat reducerea costurilor de functionare.

Dincolo de amanarea platii taxelor la stat, invocata de 21% dintre oamenii de afaceri, cei mai multi (41%) au redus costurile logistice (renegocierea chiriilor pentru spatii de lucru, transport, reducerea facturilor la utilitati, functionarea birourilor etc.), 27% si-au schimbat politica de pret, iar 9% au recurs la optimizarea schemelor de personal. 2% au mentionat alte solutii.

Intrebati ce vor face daca vor ajunge la fundul sacului, un numar semnificativ de investitori (43%) au mentionat concordatul preventiv drept solutie pentru mentinerea pe linia de plutire a companiei. 23% ar intra in insolventa, iar restul au mentionat alte solutii precum finantarea din resurse proprii sau falimentul direct al afacerii.

,,Concordatul preventiv reprezinta o procedura optima pentru redresarea unei companii aflata in pericol de insolventa, in vederea acoperirii in timp cat mai scurt si in proportie cat mai mare a datoriilor accumulate si cu scopul evitarii procedurilor de faliment'', explica specialistii.

De la precedenta editie a barometrului Sierra Quadrant, din datele analizate reiese ca tot mai multi manageri au realizat faptul ca, fara o restructurare a companiei, este putin probabil ca business-ul sa supravietuiasca in 2021, dincolo de incheierea sau nu a pandemiei de COVID.

Fata de precedenta consultare, managerii par mai focusati pe digitalizarea activitatilor companiilor, mentionata de 26% dintre respondenti (12% la precedentul sondaj), pe reconfigurarea liniilor de credit furnizor (41% fata de 29%) si pe reconfigurarea ofertelor (31%).

Alte masuri avute in vedere in 2021 vizeaza continuarea scaderii cheltuielilor de functionare (17%), reduceri de personal (11%) si alte masuri (8%).

,,Focusul, in 2021, va fi pe regandirea relatiilor contractuale la nivelul economiei. Vedem situatia din HORECA, acolo unde este nevoie de o flexibilizare a contractelor de furnizare de servicii, la fel si in zona de food (supermarketuri, hipermarketuri etc.) acolo unde accesul producatorilor romani este in continuare dificil, iar conditiile financiare sunt, de cele mai multe ori, mai stricte pentru firmele mici decat pentru importatori. In multe domenii este nevoie de o regandire a relatiilor economice, pe baze mult mai flexibile, usor de adaptat vremurilor in care traim si noii realitati economico-financiare'', afirma Ovidiu Neacsu.

Intrebati care sunt principalele provocari pe care le vad in 2021, cei mai multi respondenti s-au aratat ingrijorati, cum era de asteptat, de efectele pandemiei (63%), 21% au indicat provocarile de ordin fiscal (taxe,impozite), iar 11% au mentionat fluctuatia cursului euro. Pe lista provocarilor s-au mai aflat accentuarea blocajului financiar, situatia de pe scena politica si problemele din piata fortei de munca.

,,In 2021, principala preocupare, cel putin in prima parte a anului, o va reprezenta evolutia pandemiei, cu efectele sale greu de anticipat'', arata concluziile barometrului.

,,Un nou posibil shut-down, semnalat de multi dintre interlocutori, ar urma sa reprezinte o lovitura decisiva pentru multe dintre business-urile romanesti. Semne de intrebare ridica si scena politica, existand incertitudini legate de politicile economice ale noului guvern, de deciziile de ordin fiscal (potentiale cresteri de taxe si impozite), de efectele restructurarii aparatului public'', se mai arata in document.

Potrivit analistilor de la Sierra Quadrant, ajustarea planurilor pentru 2021 trebuie sa plece de la reevaluarea conditiilor pietei si a implicatiilor pe termen lung.

,,Abordarea de tip - asteptam si vom vedea ce facem - trebuie inlocuita cu masuri stricte de control financiar. Gestionarea activa a liniilor de finantare, eliberarea sumelor suplimentare din bilant, in general reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alaturi de reconsiderarea investitiilor vor ajuta cel mai bine companiile, indiferent de cat dureaza epidemia'', spun acestia.

Deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spatii comerciale, autovehicule sau echipamente pentru functii secundare, evitarea cheltuielilor care nu tin de esenta business-ului alaturi de analiza performantei clientilor, de la cei rau-platnici la cei neprofitabili, trebuie sa fie, de asemenea, in focusul managerilor, indiferent de domeniul de activitate.

,,Managerii trebuie sa actioneze cu un optimism moderat. Da, iesirea din zona pandemiei, cel mai probabil din a doua parte a anului, va genera un reviriment economic. Oamenii vor incerca sa faca tot ce n-au putut in 2020, insa trebuie avut in vedere faptul ca situatia va fi una instabila. Astfel ca firmele vor trebui sa isi flexibilizeze semnificativ contractele cu partenerii, sa isi coreleze costurile aferente cu volumul de activitate si indicatorii de performanta variabila, in esenta sa manifeste prudenta. Nu in ultimul rand, sa apeleze cu incredere la profesionistii in reorganizarea companiilor, cei in masura sa le ofere solutiile menite sa exploateze si potentialul creat de noua realitate economica'', a mai declarat Ovidiu Neacsu.

In privinta resurselor umane, expertii in reorganizarea companiilor spun ca este esentiala dezvoltarea unei politici de securizare a angajatilor si colaboratorilor experimentati, a celor care aduc valoare business-ului in conditiile in care tot mai multe firme vor iesi la ,,vanatoare'' de talente, pe fondul relansarii activitatii.

,,In 2021, problemele de finantare ale companiilor, mai ales din zona investitionala, ar putea fi rezolvate in parte prin accesarea fondurilor europene puse la dispozitia Romaniei. Ramane insa de vazut daca autoritatile vor reusi sa simplifice modul de accesare, in asa fel incat rata de absorbtie sa creasca de la nivelul codas din ultimii ani'', se mai precizeaza in concluziile analizei Sierra Quadrant.

Barometrul privind starea economiei, efectuat de compania de consultanta Frames si Sierra Quadrant, a fost realizat in perioada 10-15 noiembrie 2020, prin chestionare online, telefonic si email, pe un esantion reprezentativ de 300 de firme din diverse domenii de activitate, de la comert, la servicii financiare, agricultura, energie, confectii, IT etc.

La barometru au raspuns, in total, 1232 de persoane. Profilul respondentilor a fost reprezentat de antreprenori, manageri de companii, middle si top management, cu studii superioare, 58% barbati si 42% femei, cu o varsta medie de 45 de ani.