Planul National de Redresare si Rezilienta are in componenta proiecte foarte mari de infrastructura, dar si de digitalizare a institutiilor statului. Pentru a le duce la capat este nevoie de ingineri constructori, de muncitori calificati, dar si de programatori, ingineri mecanici sau de specialisti in inteligenta artificiala. Universitatea Politehnica Timisoara formeaza oameni foarte bine pregatiti in aceste domenii, iar companiile care activeaza in zona tehnica si-au exprimat deja ingrijorarea.

„Schimbarile bruste din domeniul fiscal afecteaza mult mai mult decat putem vedea acum. Acestea nu trebuie facute peste noapte, ci intr-un interval de timp si dupa discutii reale si serioase cu patronatele. Nu poti sa iei de la o luna la alta decizii care pot afecta major unele bugete. De exemplu, anul fiscal pentru majoritatea companiilor din IT&C incepe la 1 iulie, iar bugetele se fac in prima parte a anului. Managerii nu vor putea face o rectificare a bugetului dupa numai doua luni. Inca nu stim cate companii vor acoperi diferenta de impozit astfel incat angajatii sa castige la fel, dar pana unde mai pot creste salariile? O sa devenim foarte scumpi pentru piata, este deja o competitie globala, iar daca facem modificari fiscale ce intra in vigoare de la o luna la alta dam dovada de instabilitate. Sunt firme care si-au redus activitatea in Romania la inceputul anului pentru ca nu mai era rentabil, salariile sunt deja la un nivel ridicat, asa ca o parte din companii vor compensa impozitul de 10%, insa altele vor pleca si se vor indrepta catre alte piete”, a declarat Florin Dragan, rectorul Universitatii Politehnica Timisoara.

Ponderea IT&C in Produsul Intern Brut al Romaniei a depasit 7%, iar in acest domeniu sunt peste 200.000 de angajati. Universitatea Politehnica Timisoara realizeaza frecvent studii in ceea ce priveste angajabilitatea absolventilor, avand ca baza datele din Registrul General de Evidenta a Salariatilor. Ultima analiza de acest gen a aratat ca 92% dintre tinerii care finalizeaza studiile la UPT in acest domeniu, lucreaza la o companie de profil, la un an de la absolvire. Eliminarea brusca a scutirii de impozit ii poate incuraja pe angajati sa demisioneze si sa lucreze pe firme proprii sau sa emigreze.

„Masurile fiscale par a fi mai degraba o interventie pompieristica in contextul in care dezechilibrele macroeconomice sunt mai mult decat evidente. Acoperirea deficitului bugetar pana la un nivel rezonabil de 2-3%, diminuarea ponderii datoriei publice in PIB sub un nivel de 50%, pot fi realizate si printr-o analiza coerenta si prin reducerea cheltuielilor curente publice, dar acest lucru e greu de crezut ca va fi luat in calcul inaintea unui an electoral foarte important. Vor aparea comportamente evazioniste ori migrari fiscale si investitionale, in contextul lipsei de predictibilitate. Un impact major va fi pe estomparea initiativelor antreprenoriale locale care ar avea nevoie de incurajare, indeosebi tinerii cu resurse financiare reduse, dar masurile fiscale ce se intrevad sunt mai degraba potrivnice. Statul trebuie sa vada dincolo de calcule si sa adopte, cat mai urgent, dialogul cu mediul de afaceri si asociativ, sindicatele, pentru gasirea solutiilor celor mai adecvate in acest moment de impas pentru Romania”, a afirmat Ovidiu Constantin Bunget, profesor la Facultatea de de Economie si de Administrare a Afacerilor din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara.

 

Desi Guvernul Romaniei isi doreste sa aduca mai multi bani la buget, specialistii fiscali consultati sustin ca masura va avea un efect total invers, mai ales in zona constructiilor. Facilitatile fiscale au fost acordate in 2019 pentru ca in acest domeniu exista o tendinta a muncitorilor de a pleca in strainatate, iar o mare parte din angajati erau platiti la gri, adica aveau un salariu apropiat de minimum pe economie, iar o alta parte de venituri era acordata de angajatori prin mica intelegere. Masurile din constructii au avut o perioada de implementare fixa, care au dus la o stabilizare a pietei. Perioada 2023-2027 este cea in care este o nevoie crescuta de specialisti pentru ca sunt in derulare proiecte foarte mari de infrastructura, atat in mediul privat, dar mai ales in sectorul public.

„Sectorul constructiilor a fost declarat drept un sector prioritar, incepand cu 1 ianuarie 2019, pentru urmatorii zece ani. Nu au trecut nici cinci ani si pare ca nu mai este prioritar. Angajabilitatea in domeniu, dupa aplicarea masurilor fiscale din 2019 a crescut cu zece procente, ajungand la cifrele din IT&C. Avem in continuare nu doar firme cu care colaboram, ci si autoritati locale cum ar fi consilii judetene sau primarii, care ne solicita ajutorul pentru ca sunt intr-o cautare disperata de specialisti in constructii. Am avut si o concurenta intre CNAIR, de exemplu, si un consiliu judetean, pentru a oferi burse studentilor de la specializarile de cai ferate, drumuri si poduri. In paralel, prin programul de dubla diploma pe care il avem cu Universitatea Tehnica din Munchen, va pot spune ca statul german inregistreaza un deficit major de ingineri. Daca muncitori in constructii mai putem aduce din tarile asiatice, ingineri va fi foarte greu sa mai gasim”, a continuat Florin Dragan.

Multi dintre managerii companiilor consultati de rectorul Florin Dragan sunt suparati pentru ca incercarea de a acoperi deficitul bugetar se face prin masuri cu efecte puternice asupra mediului privat.

„Se spune ca nu respectam principiile cotei unice. Totusi, principiile acestea ne duc la o fiscalitate de peste 41% pe salarii, la care daca adunam TVA-ul de 19% pe tot ce cumparam, statul ne opreste cel putin 60% din ce castigam. In paralel cu luarea acestor masuri, ne chinuim sa rezolvam problema pensiilor speciale de cinci ani, iar cand o rezolvam, amanam cu alti cinci ani sa nu socam sistemul. In privat, in schimb, luam masuri fiscale peste noapte, cu toate ca principalele domenii sunt adevarate drivere pentru Romania si nu numai in ceea ce priveste PNRR. Mai mult, in pandemie, cele doua domenii mentionate au fost printre putinele care nu au stat. Personal nu cred ca impactul bugetar va fi cel prognozat, pentru ca nu se mai pune problema de un simplu calcul matematic. In constructii vom reveni cu salariile in zona gri, iar in IT&C o parte dintre programatori se vor gandi sa plece de la companiile din Romania unde sunt angajati si sa lucreze direct pentru cele din strainatate, fie ca angajati acolo, fie isi vor face firme, unde fiecare isi va acorda un salariu minim pe economie, apoi vor fi platite dividende”, a incheiat Florin Dragan, rectorul UPT.