Volumul lucrarilor de constructii va depasi pragul de 10 miliarde euro in acest an, avand in vedere tendinta ascendenta pe care se inscrie si majorare de peste 20% raportata de Eurostat pentru prima jumatate a anului. Potrivit estimarilor lui Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO), evolutia buna a sectorului din acest an nu elimina riscurile financiare cu care se confrunta societatile din domeniu, in contextul adoptarii OUG 114/ 2018 si al modificarilor legislative din acest an.

"Din punct de vedere politic, cresterea de peste 20% a sectorului de constructii din acest an este un succes. Dar aceasta evolutie este generata si de faptul ca piata se raporteaza la valori mici inregistrate in anii precedenti. Sa nu uitam ca in 2016 sectorul a intrat in recesiune tehnica, iar in 2017 si 2018 nu s-a depasit valoarea de 9 miliarde euro. Este posibil ca anul acesta ca volumul pietei sa treaca pragul de 10 miliarde euro", a declarat Laurentiu Plosceanu, presedintele ARACO, in cadrul Zilelor RoBuild, eveniment ce se desfasoara in perioada 6-7 noiembrie 2019.

Referitor la evolutia sectorului in 2020, reprezentantul constructorilor este destul de rezervat, avand in vedere contextul politic volatil si alegerile viitoare.

"Dinamica actuala a bugetului de stat, cu problemele pe care MFE le intalneste in relatia cu Comisia Europeana, nu vedem vreo finalizare, pe termen scurt, a investitiilor in economie. Desi este nevoie de proiecte si se vorbeste de prioritizari, desi sunt bani disponibili, capacitatea organizatorica a multor entitati administrative ramane un factor de risc. Estimez ca volumul lucrarilor de constructii se va situa, in 2020, undeva intre 9 si 10 miliarde euro, dar nu cred ca sectorul va avea o dinamica pozitiva anul viitor", a precizat Laurentiu Plosceanu.

 

Reprezentantul constructorilor avertizeaza, insa, ca evolutia pietei nu exclude riscurile financiare la care sunt supuse societatile, riscuri care pentru unele companii pot deveni letale.

"Adoptarea Ordonantei 114/2018, la finele anului trecut, are capacitatea de a opri exodul fortei de munca pe directia Uniunii Europene. Totusi, facilitatile fiscale prevazute in Ordonanta s-au aplicat numai in lunile ianuarie si februarie, dupa care ANAF a spus ca nu exista un ajutor de stat convenit cu Comisia Europeana in acest sens si a decis ca acestea nu se pot aplica. Mai mult decat atat, companiile au fost obligate sa majoreze salariile, ceea ce inseamna efecte directe asupra pretului manoperei. Companiile din sectorul materialelor de constructii au trebui, la randul lor, sa creasca salariile, ceea ce se reflecta in preturile produselor. (...) Problema este ca, acum, beneficiarii nu accepta ajustarile de preturi generate de aceste cresteri salariale", a explicat Laurentiu Plosceanu.

In acest context, ARACO a negociat cu ANAP si, in decembrie 2018, a aparut o instructiune prin care se impuneau actualizari de preturi, dar care a fost anulata cateva luni mai tarziu.

"La interventia primarilor si a organizatiilor primarilor din municipii, MDRAP a considerat ca nu este bine asa si a anulat instructiunea ANAP din decembrie 2018, venind cu o alta instructiune in aprilie a.c., prin care se limiteaza ajustarile de preturi strict la majorarea salariului minim. Acest lucru a pus companiile intr-o situatie foarte delicata, pentru ca acestea trebuie sa sustina, din resurse proprii, cresterea cu manopera directa si indirecta pentru celelalte categorii de salarii decat cel minimal, dar si pentru efectul de la materialele de constructii. Nu am gasit intelegere de la ANAP pentru o solutie negociata. Mai mult decat atat, ne-au spus ca nu au scris ei aceasta instructiune, ci ca a «venit» pe culoar politic, prin Ministerul Dezvoltarii", a mai precizat presedintele ARACO.

 

Drept urmare, in luna octombrie 2019, ARACO a decis actionarea in instanta a Ministerul Finantelor Publice (MFP) si ANAP, in ideea anularii instructiunii din luna aprilie, si pentru ca societatile de constructii care au lucrat sa poata, pe baza instructiunii anterioare (din decembrie 2018) si pe baza legislatiei in vigoare, sa efectueze majorarile de preturi pentru manopera si materiale pentru toate proiectele aflate in derulare, dar si pentru cele contractate in urma licitatiilor cu oferte depuse inainte de aparitia Ordonantei.

"Din aceasta perspectiva, vedem ca parteneriatul cu autoritatile publice este unul care genereaza «profit» politic. Ni s-a spus clar de la ANAP, parafrazez: «Am dat Ordonanta 114 ca sa bagam bani in lucrari. Voi trebuie doar sa lucrati pana in 2020, sa finalizati proiecte, ca noi sa venim in alegeri cu proiectele facute». Ei bine, daca ne uitam la cifra ce indica dinamica realizarii investitiilor publice in 2019, o sa vedem clar ca de la vorba politica la realitatea economica distanta este foarte mare. Absorbtia fondurilor europene este undeva la 30%, ceea ce consideram ca este o sansa ratata si, practic, o compromitere a companiilor de constructii de a executa lucrari/ proiecte care beneficiaza de finantare", a mai spus Laurentiu Plosceanu.

 

Alte probleme cu care se confrunta constructorii in aceasta perioada sunt legate de concurenta neloiala practicata de companiile municipale care realizeaza lucrari de constructii, dar si de amanarea, pentru a treia oara, a implementarii cerintei de obligativitate a certificarii societatilor de constructii.

"Ne confruntam cu o problema de concurenta reala, pe care oficiul de concurentei aparent nu o vede, respectiv infiintarea companiilor municipale aflate in subordinea PMB. Acestea au luat resursa umana din constructii, evident pe salarii mult mai mari, ceea ce este o problema, dar, mult mai grav este faptul ca nu autoritatile nu organizeaza licitatii pentru lucrarile pe care aceste companii le realizeaza, ceea ce este o denaturare a realitatii competitiei din piata", a declarat Laurentiu Plosceanu.

Un alt insucces guvernamental este, potrivit reprezentantului ARACO, si cel legat de amanarea, pentru a treia oara, a implementarii din Legea Calitatii in Constructii actualizata, a cerintei privind obligativitatea certificarii capabilitatilor tehnologice ale societatilor de constructii.

"Noi solicitam acest lucru de mai multi ani, pentru a elimina, practic, din licitatii, firmele fara palmares care castiga lucrari pe criteriu politic", a precizat Laurentiu Plosceanu.

 

Referitor la problema ridicata de administratiile publice cu privire la faptul ca au licitatii la care nu se prezinta niciun ofertant, Laurentiu Plosceanu a precizat: "Mare parte a licitatiilor care se organizeaza se bazeaza pe proiecte facute in urma cu 3, 4, 5 ani si ale caror preturi nu au fost actualizate. In contextul in care avem si prevederile OUG 114, a nu actualiza aceste proiecte inseamna a invita constructorul sa finanteze lucrarea. Problema este generata de faptul ca sectorul nu este corect finantat. Am gresit fundamental cand am acceptat, ani de zile, sa mergem pe politica pretului cel mai scazut la licitatii. Acest lucru ne-a obligat sa tinem la preturi, am pierdut forta de munca si acum, daca vrem sa majoram dintr-o data foarte mult salariile este ca si cum unui pacient i-ai injecta foarte mult oxigen. Il compromiti. Noi vrem sa dam salarii competitive, dar avem nevoie de proiecte in care pretul sa fie cel corect, ceea ce nu se intampla. Si vedem ca politicienii nu inteleg ca un pret corect intr-un contract presupune o calitate mai buna a lucrarilor de constructii. De asemenea, a lucra cu preturi mici inseamna o calitate chestionabila, cu lucrari de reparatii ulterioare, care fac proiectul sa devina mai scump la nivelul ciclului sau de utilizare".