Conducerea Federatiei Industriei de Constructii din Germania Hauptverband der Deutschen Bauindustrie - HDB s-a intalnit recent la Berlin cu oficiali guvernamentali, in cadrul unei conferinte ce i-a reunit pe cancelarul Angela Merkel si pe Olaf Scholz, Annegret Kramp-Karrenbauer, Malu Dreyer, Markus Söder, Ralph Brinkhaus, Alexander Dobrindt si Rolf Mützenich, care au anuntat, in cadrul „casei viitorului” (complexul muzeal Futurium - Haus der Zukunft), unele obiective ale strategiei «Klimaschutzprogramm 2030».

„De la oficialii guvernamentali – si mai ales de la ministerul federal pentru clima, asteptam un semnal clar ca factorii politici iau, in sfarsit, in serios problemele ce greveaza sectorul constructiilor”, a subliniat Dieter Babiel, directorul executiv al Federatiei Industriei de Constructii din Germania, atunci cand s-a adresat membrilor Executivului de la Berlin ce participau la aceasta discutie aflata pe agenda coalitiei de guvernare. „Stim cu totii ca actuala strategie de mediu/climatica nu va avea niciun rezultat daca se va axa, ca pana in prezent, doar pe termoizolarea superficiala a cladirilor. Cu toate ca, in ultimii ani, a existat o abordare diferita, in ideea unei renovari/reabilitari profunde, proiectele au fost prea putine, iar imaginea de ansamblu este aceeasi. In prezent, cladirile sunt responsabile pentru aproximativ 35% din consumul total de energie si pentru aproximativ o treime din emisiile de bioxid de carbon in atmosfera”, a avertizat Dieter Babiel.

„Pentru a atinge obiectivele din «Klimaschutzprogramm 2030», este necesar sa crestem rata anuala de reabilitare de la nivelul actual minim de 1,4% pana la 2% la suta. Intrucat rata de reabilitare, de 1,4%, a stagnat timp de mai multi ani, in pofida nenumaratelor programe de sprijin si apelurilor de proiecte, sunt necesare noi abordari”, a mai explicat directorul executiv al HDB. Impunerea unor taxe mai mari pentru emisiile de bioxid de carbon (taxarea poluarii) ar putea constitui un stimulent pentru constructori, in vederea promovarii eficiente a proiectelor de reabilitare termica a stocului de imobile existente. Totusi, aceasta masura nu va fi suficienta, din cauza faptului ca, in sectorul constructiilor, investitiile sunt ciclice. „Avem nevoie de masuri suplimentare de sprijin si, in special, sunt necesare modificari legislative de ordin fiscal pentru a incuraja renovarea in profunzime a cladirilor”, a concluzionat Dieter Babiel.

Prin urmare, pentru HDB si membrii sai, este salutar faptul ca oficialii coalitiei aflate la putere in Germania au fost de acord, in principiu, cu o intensificare a promovarii proiectelor de renovare profunda a cladirilor, in vederea cresterii eficientei din punct de vedere energetic a acestora. Pe langa sprijinul financiar, totul depinde insa de utilizarea mai multor metode de constructie, cu materiale fabricate in serie si la scara industriala. Dincolo de folosirea pieselor si modulelor prefabricate si a prefabricarii modulare, este posibila standardizarea intregului proces, insa conducerea HDB avertizeaza ca, pentru aceasta, se impune crearea conditiilor-cadru, necesare pentru stimularea conceptelor de renovare profunda, la scara industriala, a cladirilor din Germania.

Din punctul de vedere al HDB, sunt necesare urmatoarele masuri:

Programele de investitii si schemele de sprijin trebuie sa fie planificate in sensul implementarii unor proiecte fezabile, pe scara larga.

Eligibilitatea si gestionarea comuna a portofoliilor de proiecte trebuie sa fie facilitata prin legislatie (ceea ce impune o modificare a legii privind consumul de energie a cladirilor - Gebäudeenergiegesetz).

Modelele diverse ce includ mai multe optiuni de achizitii de lucrari de reabilitare termica ar trebui sa fie utilizate in mod special pentru a optimiza proiectarea, constructia si functionarea in exploatare a cladirilor inclusiv din punct de vedere al eficientei energetice.

Sectorul public, cu propriile solutii si materiale de constructie avangardiste, are o responsabilitate speciala si o putere de exemplu, care se extinde si la tipologiile cladirilor nerezidentiale (imobile administrative, scoli, cladiri cu destinatii culturale si speciale).

Discutiile cu privire la strategia «Klimaschutzprogramm 2030», initiate de coalitia de guvernare la Berlin, la care a luat parte si conducerea HDB, s-au purtat pe un fond relativ tensionat intre mediul de afaceri si cancelarul Angela Merkel, mai ales ca, anterior, in iunie a.c., dupa cum a anuntat Financial Times, principala forta de lobby industrial a Germaniei (Federatia Industriilor Germane - Bundesverband der Deutschen Industrie - BDI), prin intermediul presedintelui organizatiei, Dieter Kempf, a lansat un atac impotriva guvernului de coalitie, avertizand ca politicile actuale ale acestuia dauneaza companiilor germane, care si-au pierdut increderea in mediul de business. Liderul BDI – ce reprezinta interesele majoritatii intreprinderilor industriale germane – a aratat ca acestea se confrunta de mult timp cu probleme precum cresterea costurilor cu energia, cu o sarcina fiscala impovaratoare si invoca inclusiv starea precara a infrastructurii digitale a Germaniei, caracterizata printr-una dintre cele mai scazute viteze de accesare a internetului din UE. „Cheltuielile sociale continua sa creasca, in timp ce coalitia aflata la putere (formata din forte politice teoretic antagonice, cum ar fi crestin-democratii/popularii de la CDU/CSU si social-democratii de stanga din SPD, care s-ar putea retrage din coalitie – n.r.) va investi doar un miliard de euro in plus pentru promovarea inteligentei artificiale pana in anul 2023. In plus, se impune accelerarea dezvoltarii retelei de electricitate din Germania, deoarece pana in prezent doar un sfert din cei 7.700 km de extensii planificate ale retelei au reprezentat investitii initiate sau finalizate. Pentru mediul de afaceri, s-ar impune, mai ales, reducerea ratei medii de impozitare a agentilor economici de la 31% la 25%, mai aproape de media UE, de 22%”, a solicitat Dieter Kempf, la o intalnire cu seful cancelariei federale si cu ministrii Cabinetului Merkel.

Pentru companiile germane, solicitarea de reducere a impozitarii, astfel incat acestea sa devina competitive mai ales in raport cu societatile concurente straine, nu este noua, dupa cum sustin analistii de la Financial Times, care au comentat afirmatiile lui Dieter Kempf. Practic, dupa reforma fiscala a presedintelui SUA, Donald Trump, care a redus rata de impozitare a companiilor de la 35% la 21%, mediul german de business a solicitat in mod repetat autoritatilor de la Berlin sa aplice masuri similare. Insa, Olaf Scholz, ministrul finantelor (din partea SPD), a respins aceasta idee, explicand ca „orice reducere fiscala masiva a fost urmata de cresteri similare, ba chiar mai mari, ale impozitelor, caz in care nici macar SUA nu isi pot permite sa mentina un deficit bugetar prea mare pe termen lung”.