In cadrul unei videoconferinte la care a participat recent, Cristian Erbasu, director general al grupului de firme Erbasu si presedinte al Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC) a afirmat ca „la nivelul Romaniei nu a existat o strategie pe termen mediu si lung referitoare la prioritatile economice, astfel incat nu s-a stiut care sunt sectoarele care ar fi trebuit sa fie abordate cu o mai mare atentie.

Totul a fost lasat la discretia legilor pietei. Din pacate, activitatea din constructii tine foarte mult de strategie, iar aceasta nu poate fi lasata la liber. Desigur, piata imobiliara, fiind privata, a mers cel mai bine in ultimii ani. In sectorul rezidential, de exemplu, in Romania se construieste cu 500 – 600 euro/mp, in Polonia cu 1.000 – 1.200 euro/mp, iar in Belgia cu 2.200 – 2.500 euro/mp. Suprafetele rezultate se vand cu 1.000 – 1.200 euro/mp, cu 2.000 euro, respectiv cu 4.500 euro in cele trei state luate ca exemplu. Profitul mediu este de circa 12% in Belgia, de 20% in Polonia, iar in tara noastra de 40%. Aceasta profitabilitate uriasa a atras foarte multi investitori, insa situatia se va schimba in viitor, intrucat sursele sale – si anume costurile mici pentru constructii si impozitele reduse pe proprietate – vor disparea. Trebuie avut insa in vedere faptul ca, in proportie de 75%, constructiile se refera la alte obiective decat cele rezidentiale sau de birouri (este vorba despre autostrazi, poduri, cladiri publice etc.) care sunt, in majoritatea lor, gestionate de stat. Altfel spus, statul este principalul investitor din Romania in domeniul constructiilor. Impredictibilitatea actiunilor acestui mare actor economic a generat o stare inconfortabila atat pentru antreprenori, cat si pentru angajatii acestora – in total, circa 370.000 de persoane (fata de 700.000 de muncitori care lucreaza in afara granitelor in constructii si domenii auxiliare).

In urma ordonantei nr. 114/2018 au fost inregistrati doi ani consecutivi de crestere in domeniu, deoarece prin efectele sale s-a reusit o retentie a lucratorilor pe santierele din Romania, precum si o trecere in legalitate a acestora din asa-numitele zone „gri” si „neagra” de fiscalizare. Inconsecventa autoritatilor, care vin acum si anunta ca vor retrage facilitatile respecitive incepand cu 2025, este extrem de paguboasa. Calculele noastre indica pierderi la PIB de 100.000 de euro pentru fiecare muncitor emigrat, ceea ce va duce automat la scaderi de mai multe miliarde de euro doar prin acest fenomen. Aparent, exista la momentul actual un curent de opinie impotriva facilitatilor acordate constructorilor. Cei care se opun trebuie sa inteleaga ca asa-numitele pierderi cumuleaza aproximativ 400 milioane de euro sau 0,16% din PIB, dar prin eliminarea salariului minim lunar de 3.000 lei instantaneu dispare o suma de 200 milioane de euro din cuantumul respectiv. Exista oficiali din Guvern, de exemplu, din Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei cu care avem un dialog constructiv, dar din pacate deciziile care se iau sunt de natura politica.

Paradoxul este dat de faptul ca Romania trebuie sa atraga sume importante, de 5 – 10 miliarde euro, din activitati de constructii, pe care nu le va putea pune in opera daca nu va avea cu cine. Noi am aflat din presa de propunerea de eliminare a facilitatilor pentru constructori si consideram ca este anormal faptul ca nu am fost consultati. Efectele, in opinia noastra, nu se vor lasa asteptate: oamenii vor pleca, firmele se vor restrange, iar rezultatele din constructii vor suferi o contractie. In trimestrul intai din acest an, cresterea din domeniu este in Romania de numai 0,22%, in vreme ce in Ungaria este de 11%, iar in Germania de 7%. Se observa asadar ca s-a instalat deja o intarziere a programelor de revigorare.

Chiar daca masurile respective vor fi aplicate din 2025, semnalul este extrem de negativ. O alta mare problema este cea a materialelor de constructii, care in proportie de 80% - 90% sunt importate. Recent, pretul otelului pe bursele de marfuri a crescut in 10 minute cu 10%, iar in cazul cuprului avansul a fost de 120%. Media cresterilor la materiale s-a situat la 40% fata de noiembrie 2020, iar impactul asupra antreprenorilor este urias, nicunul neavand o profitabilitate atat de mare incat sa acopere diferentele respective. De aceea, contractele actuale trebuie actualizate si, mai ales, ordonate in functie de prioritati, pentru a evita riscul unui blocaj general. Bani de finantare sunt la momentul actual, dar nu sunt inca alocati nici in ceea ce priveste PNNR, nici fondurile europene. Orice intarziere va duce la anularea de proiecte, iar riscul de a intra din nou intr-o criza acuta a fortei de munca este, de asemenea, foarte mare”.