Concluziile unei analize recente a expertilor de la ING arata ca este de asteptat o crestere limitata in sectorul constructiilor din UE in 2022 si 2023. Indicatorul UE de incredere in constructii este inca pozitiv, dar optimismul este pe un trend descendent. Lipsa de materiale este acuta, iar nivelurile scazute ale bazinelor hidrografice ameninta la randul sau aprovizionarea. In iunie 2022, productia la nivelul UE a fost cu 2,3% mai mica decat in februarie, inainte de inceperea razboiului din Ucraina. Diferenta intre tari este uriasa. Sectoarele de constructii austriac si german au inregistrat cele mai mari declinuri, in cuantum de 6,3%, respectiv, 4,5%. Penuria de forta de munca si materiale raman severe in aceste tari. In plus, consumatorii germani sunt in prezent mai reticenti in a face imbunatatiri ale locuintelor proprii decat beneficiarii din multe alte tari UE. Austria, la randul sau, a inregistrat un numar mai mic de autorizatii de construire in 2021, ceea ce este probabil sa influenteze productia in acest an si in cel viitor. In zona mediana se situeaza Olanda, care a consemnat cea mai mica deteriorare, in cuantum de 0,1%. Cresterea a fost deosebit de mare in sectorul constructiilor rezidentiale si comerciale olandeze. Pentru ingineria civila olandeza insa nivelurile emisiilor de azot raman inca o problema nerezolvata. La celalalt capat al spectrului, sectorul constructiilor din Polonia a inregistrat cea mai mare crestere din luna iunie (6,7%).

 

Increderea producatorilor din UE este inca pozitiva, in mod evident, existand inca suficienta cerere pentru produsele pentru constructii, dupa cum arata indicatorii de backlog. Cu toate acestea, optimismul scade, iar antreprenorii din UE au devenit usor neincrezatori cu privire la evolutia cifrelor legate de comenzile in curs de derulare pentru lunile iulie si august. Sunt suficiente motivele care justifica ingrijorarea actuala. Multi antreprenori au inca probleme de achizitii. In august, 23% dintre companiile de constructii din UE au raportat ca au dificultati de productie din cauza lipsei de materiale. In prezent, intreruperile lantului de aprovizionare din cauza blocajelor in China se reduc treptat, dar a aparut un nou obstacol constituit de nivelurile scazute ale apelor. Canalele navigabile reprezinta principalul mod de transport pentru multe materii prime de constructie (de exemplu nisip si pietris), iar pe multe rauri, barjele nu mai pot fi incarcate la capacitate maxima. De exemplu, in 2018, nivelul scazut al apei a redus cu aproximativ 0,3 puncte procentuale cresterea PIB-ului german in doua trimestre, insa problemele au devenit grave abia la sfarsitul lunii septembrie. 

 

De la izbucnirea pandemiei in 2020, multe materiale de constructii au consemnat majorari abrupte ale cotatiilor. Cu toate acestea, unele dintre preturi s-au stabilizat sau chiar au scazut putin in ultimele luni. De exemplu, in cazul otelului, diminuarile au fost sustinute de prognozele cu privire la o cerere mai scazuta, ca urmare a deprecierii previziunile de dezvoltare economica a mai multor state de pe mapamond. Pe segmentul betonului, cimentului si caramizilor, inflatia s-a resimtit insa din cauza cresterii preturilor la energie, deoarece procesele de productie ale acestor materiale sunt energofage. Intreruperea lanturilor de aprovizionare a contribuit la randul sau la consolidarea acestui trend, care a pus o presiune deosebita asupra marjelor de profit. Ca urmare, firmele a incercat sa transfere costurile in preturile practicate la produsele si serviciile promovate, iar procesul respectiv continua. Din pacate, transferul respectiv nu poate fi realizat la nesfarsit, urmand ca la un anumit moment, costurile mai mari sa duca fie scaderea profitabilitatii, fie a comenzilor. Pentru informatii suplimentare, click aici