Dacia One a fost primul proiect in care sprijinirea metalica a fost executata cu echipele proprii de angajati ai SBR Soletanche Bachy Fundatii si a fost implementat conceptul de sprijinire modulara (tevi cu flanse de capat, jontate cu suruburi). In pofida unei investitii initiale mari si a unei mobilizari excesive in ceea ce priveste uzinarea intregii confectii metalice in baza logistica proprie, aceasta abordare a dus la o productivitate in procesul de montare extrem de buna (4 tone/zi), raportata la conceptul clasic cu tevi jontate prin sudura si la posibilitatea reutilizarii tronsoanelor modulare.

 

Chiar daca graficul de executie a fost extrem de strans, localizarea santierului in centrul orasului (pe Calea Victoriei, din Bucuresti) nu a permis executia lucrarilor si pe timpul noptii, iar traficul stradal a fost deviat pentru a genera un flux continuu si o accelerare a executiei lucrarilor, coordonarea excelenta a activitatilor - atat ale SBR Soletanche Bachy Fundatii si ale subcontractorilor sai, cat si ale antreprenorului general KÉSZ Constructii Romania si ale dezvoltatorului ATENOR Romania - au dus la realizarea unui proiect de succes.

 

 

 

Proiectul Maurer Panoramic, dezvoltat de MAURER Imobiliare Cluj, va fi cea mai inalta constructie din zona centrala a orasului Cluj-Napoca, cu o inaltime de 74 metri, 23 de niveluri supraterane, ce vor gazdui peste 300 apartamente, spatii comerciale si 5 niveluri de parcari subterane. Cladirea va fi amplasata foarte aproape de centrul vechi al orasului si de institutiile publice, la mica distanta de zonele de afaceri, centrele comerciale si oportunitatile de divertisment si la doar 15 minute de Aeroportul Avram Iancu. Proiectul va schimba fata orasului Cluj-Napoca.

 

 

Proiectul initial consta in 5 subsoluri de aproximativ 2,80 m inaltime fiecare si un radier general cu o grosime 1 metru, rezultand o adancime generala de excavare de 15,70 m. Solutia de sprijinire aleasa a fost aceea de perete mulat cu grosimea de 60 cm, cu o adancime de 23,75 m, sprijinit pe trei randuri cu spraituri metalice orizontale la adancimea 5,00 m, 8,00 m si 12,50 m. In timpul procesului de autorizare a suprastructurii, autoritatile locale au solicitat o crestere a numarului de locuri de parcare. Dupa un studiu de fezabilitate, dezvoltatorul a decis sa aleaga o configuratie a structurii cu subsolurile 4 si 5 adancite si un sistem automatizat de parcare. Acest lucru a dus la cresterea substantiala a adancimii de excavare, de la 15,70 m la 20,70 m /21,20 m. In completare au fost amplasate doua base mari pentru a gazdui un sistem automatizat de ascensoare auto, rezultand astfel o adancime locala de excavare de 22,20 m.

 

O serie de noi calcule si studii de stabilitate au fost efectuate pentru noua situatie de proiectare. Diferitele modele de calcul au dat rezultate semnificativ variabile in ceea ce priveste deplasarile, stabilitatea bazei peretelui mulat si eforturile din peretele mulat, in principal datorita dificultatilor in estimarea rezistentei la forfecare a argilei prafoase (teren supraconsolidat). Avand in vedere aceste incertitudini de proiectare si riscurile implicite, metoda observationala a fost aleasa ca solutie primara de proiectare, pe baza unui model 2D in element finit, cu parametrii terenului calibrati utilizand rezultatele monitorizarii de la excavatia initiala. Conceptul castigator a fost reprezentat de faptul ca incinta existenta nu a suferit modificari, iar suprafata utila a subsolurilor nu a fost micsorata. Sistemul de sustinere rezultat in urma calculelor a constat din 6 randuri de spraituri metalice orizontale, un rand 7 partial pe zona baselor de lifturi auto si un rand 8 realizat din beton armat pus sub nivelul de excavatie generala. Pilotii de fundare au fost pozitionati partial si sub grinzile de beton armat, avand dublu rol: atat de fundare pentru viitoarea cladire, cat si pentru a preveni flambajul vertical al grinzilor de sprijin de sub radier.

 

 

Configurarea sistemului de sprijinire a devenit o provocare dificila, din punct de vedere ingineresc atat din cauza adancimii considerabile a excavatiei, care depaseste cu aproximativ 50 - 80% adancimile uzual proiectate in orasele mari, cat si din cauza necesitatii alegerii unor solutii alternative, rareori intalnite sau documentate in Romania. Abordarea sistematica si corelarea cu toate entitatile implicate in procesul de proiectare si executie se traduce in impact maxim asupra succesului investitiei. Totodata, monitorizarea si investigarea geotehnica reprezinta puncte cheie ale proiectului, iar studiul rezultatelor obtinute in urma executiei reprezinta surse valoroase pentru dezvoltari viitoare de acest tip, aplicabilitatea excavatiilor de tip incinta circulara fiind una vasta.

 

Proiectul Maurer Panoramic din Cluj-Napoca este unic, in contextul ingineriei geotehnice din Romania si al proiectarii excavatiilor adanci atat prin prisma limitarilor intalnite pe parcursul dezvoltarii acestuia, cat si ca mod de abordare a unui proiect atipic. SBR Soletanche Bachy Fundatii sustine dezvoltarea inovativa, iar livrarea cu succes a unui proiect emblematic si includerea acestuia in portofoliul de lucrari al ingineriei geotehnice romanesti asigura contextul unor viitoare proiecte valoroase si ambitioase.