Evolutia pietei imobiliare in al doilea an de pandemie a fost puternic influentata si de comportamentul de achizitie al romanilor, cele mai multe achizitii fiind facute pentru locuinte, nu cu scop speculativ, arata datele CUMULUS, unul dintre cele mai mari birouri de arhitectura si proiectare din Romania. Aproximativ 30% dintre proiectele CUMULUS sunt axate pe constructii de ansambluri rezidentiale si locuinte, cu un impact de peste 50% din cifra de afaceri a companiei.

Pandemia a accelerat achizitia de locuinte, pe fondul tendintei de a se simti in siguranta si de a apartine unui spatiu. Cumparatorii s-au orientat catre spatii mai mari, mai generoase sau chiar au preferat sa migreze catre periferia orasului preferand confortul unei case individuale cu teren propriu in detrimentul accesibilitatii la punctele de interes din oras.

“Se observa o schimbare accelerata in comportamentul cumparatorilor, chiar si fata de acum jumatate de an, nu mai vorbim de perioada de dinainte de pandemie. Cumparatorul de locuinta a devenit majoritar in detrimentul cumparatorului speculativ. Sigur, acesta nu a disparut complet, insa s-a indepartat de apartamentele din zona medie si high-end, orientandu-se catre cele cu preturi mici. Bucurestiul si marile orase sunt in crestere demografica, iar proiectele bune sunt putine si atrag si o relocare a publicului avizat. De regula, la acelasi pret cu care poti achizitiona un apartament intr-un cartier al Bucurestiului, poti sa iei o casuta mica cu teren la marginea acestuia”, a precizat Razvan Puchici, Senior Managing Partner CUMULUS.

Comportamentul de achizitie nu a fost influentat atat de mult ca inainte de pandemie de cresterile pretului pe metru patrat, insa pandemia a avut un impact considerabil asupra costului final. Astfel, potrivit datelor CUMULUS, costul pe metru patrat al ansamblurilor rezidentiale a crescut in 2021 cu 25-35%. Cea mai mare influenta in aceasta dinamica a venit din majorarea costurilor de achizitie la materialele de constructie, dar si din cresterea pretului in ceea ce priveste forta de munca. Majorarile se adauga factorilor precum incidenta terenului si proximitatea fata de utilitati. Acesta din urma poate duce la o crestere a costului de 8-10% pentru acelasi tip de proiect.

 

Pandemia a temperat ritmul constructiilor de ansambluri rezidentiale, insa a si adus schimbari in felul in care se construieste. Astfel, proiectele sunt mai orientate catre un design responsabil, dar si catre o crestere a calitatii vietii beneficiarilor finali, indiferent de valoarea pe metru patrat.

“O solutie implementata cu succes si cu un cost relativ redus a fost sa realizam inchideri usoare la structuri de beton armat si inaltimi mari. Am reusit astfel sa eficientizam sistemul clasic cu panouri sandwich si fatada ventilata, print-un efort de cercetare interna si o inovatie a biroului nostru, ceea ce presupune ca beneficiarul obtine cel putin 5% mai multa arie utila, platind aceeasi bani. Dezvoltatorul e multumit pentru ca se mentine profitul, iar end-user-ul castiga acei 20 de centimetri perimetral, de jur imprejurul apartamentului. De asemenea, observam o tendinta tot mai accentuata de a creste calitatea finisajelor”, a mai explicat arh. Razvan Puchici.

De altfel, locatia, proiectarea de calitate si executia corecta sunt factorii care vor face diferenta in evolutia pietei imobiliare, considera reprezentantii CUMULUS. In prezent preturile pe metru patrat in Bucuresti pornesc de la 1.000 euro/mp si depasesc 2.500 de euro/mp in ansamblurile premium.

Tendintele arata ca romanii isi vor mentine comportamentul de achizitie, fiind printre tarile cu cel mai mare procent de proprietari (conform Eurostat, in 2020 peste 95% dintre romani aveau in proprietate o locuinta) si pe fondul investitiilor in proprietati imobiliare cu scopul de a fi inchiriate.