Agenda Constructiilor
Duminica, 22 Mai 2022
GRUNDFOS
Home - Stiri - Arhitectura & Proiectare - Watt Unit: Foarte putini investitori sunt dispusi sa aloce bugete pentru proiecte verzi
Watt Unit: Foarte putini investitori sunt dispusi sa aloce bugete pentru proiecte verzi
Arhitectura & Proiectare Publicat de Cornel Dinu 19 Ian 2022 06:39
Unii beneficiari au inceput sa devina interesati de conceptul de „casa inteligenta”, sisteme fotovoltaice si, timid, de conceptul de „zero emisii”, dar foarte putini sunt si dispusi sa aloce bugetele necesare, sustine Ing. Dorin Delca, Business Director la Watt Unit, companie de inginerie, procurare si management de proiect a sistemelor electrice integrate. In opinia sa, o promovare intensa a conceptelor in media, in randul arhitectilor si proiectantilor si, de ce nu, o departajare fiscala a proiectelor care tin cont de noile concepte ar dinamiza putin investitiile verzi. Watt Unit are ca obiectiv consolidarea business-ului in acest an, prin obtinerea unei cifre de afaceri cel putin similar celei din 2021. Pe de alta parte, "intentionam sa dezvoltam serviciile din zona proiectarii si dezvoltarii de software industrial, sa intram pe piata energiei regenerabile si a caselor inteligente", subliniaza Ing. Dorin Delca.
 
- Ce proiecte aveti in lucru si ce termene de predare au acestea?
- In ultimii ani am devenit unul dintre partenerii importanti ai antreprenorilor care activeaza in sectorul de apa si apa uzata. Acest lucru a fost posibil datorita Programului Operational Infrastructura Mare (POIM), care a fost elaborat pentru a raspunde nevoilor de dezvoltare a Romaniei, identificate in Acordul de Parteneriat 2014-2020 si in acord cu Cadrul Strategic Comun si Documentul de Pozitie al Serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientata spre obiectivele Strategiei Europa 2020, in corelare cu Programul National pentru Reforma si cu Recomandarile Specifice de Tara, concentrandu-se asupra cresterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin masuri de eficienta energetica si promovare a energiei verzi, precum si prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul si o utilizare mai eficienta a resurselor. Aceasta strategie a facut ca prioritatile de finantare stabilite prin POIM sa contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directa a doua dintre cele cinci provocari de dezvoltare identificate la nivel national: infrastructura si resursele. Axa Prioritara 3 a POIM este orientata exact catre dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al resurselor, iar unul dintre obiectivele specifice ale Axei prioritare 3 este Cresterea nivelului de colectare si epurare a apelor uzate urbane, precum si a gradului de asigurare a alimentarii cu apa potabila a populatiei.
 
 
Nivelul profesional al angajatilor Watt Unit, dotarile tehnice, spatiul de productie, sunt cateva dintre atuurile care au facut posibil ca Watt Unit sa se numere printre companiile romanesti cu un rol important in implementarea (proiectare, executie si management de proiect) proiectelor destinate asigurarii alimentarii cu apa potabila a populatiei, precum si colectarii si epurarii apelor uzate. De aceea, pe langa proiectele de executie tablouri electrice a caror destinatie o reprezinta sectorul naval, principalele proiecte aflate in lucru in acest moment, sunt proiecte destinate alimentarii cu apa potabila a populatiei din Constanta, Ialomita, Ilfov, Calarasi, Buzau etc. Va prezint dintre proiectele care sunt in curs de implementare cu o predare programata pana la sfarsitul anului 2023:
  • CL18 - Retele apa Limanu, 2Mai, Vama Veche, Albesti, Cotul Vaii. Retele de canalizare Limanu.
  • CL5 - Retele de apa si canalizare Navodari si Mamaia Sat.
  • CL4 - Retele de apa si canalizare zona periferica a Municipiului Constanta, Palazu Mare si Statiunea Mamaia.
  • CL9 - Reabilitare retele de distributie, retele de canalizare Eforie Sud, Judetul Constanta.
  • CL13 - Surse de apa si aductiuni: Ostrov, Mereni, Plopeni si Comana; Statie de tratare: Baneasa; Statii de clorare: Adamclisi, Mereni, Valcelele si Tataru; Rezervoare: Zorile si Chirnogeni; Gospodarii de apa: Ostrov, Viile, Lanurile, Plopeni, Movila Verde, Independenta, Dumbraveni, Furnica, Tufani, Fantana Mare, Darabani si Comana.
  • CL20 - Retele apa Poarta Alba, Murfatlar. Retele de apa si canalizare Castelu. Aductiune Castelu.
  • CL-R7 - Reabilitare si extindere retele alimentare cu apa, retele de canalizare, statii de pompare apa uzata in Gradistea, Gruiu, Moara Vlasiei, Peris.
 
 
- Cum a evoluat activitatea companiei in 2021 si ce estimari aveti pentru 2022 si in perspectiva?
- In 2020, activitatea companiei s-a comprimat si singurul obiectiv a fost pastrarea personalului angajat, pandemia de Covid-19 jucand un rol important in stagnarea business-ului. A urmat un an in care Watt Unit a revenit la normal, cand am inregistrat o dublare a cifrei de afaceri comparativ cu anul precedent. 2021 a fost si anul in care am reusit achizitionarea propriului sediu, dublandu-ne astfel capacitatea de productie si oferind angajatilor conditii moderne de desfasurare a activitatii profesionale. Pentru 2022 si in perspectiva, ne dorim inainte de toate sa nu pierdem angajati. Este dificil sa faci fata provocarilor lansate pe piata fortei de munca de companiile din vestul Europei, dar speram ca prin conditiile oferite sa reusim in continuare retentia personalului. Pe de alta parte, urmarim ca prin formarile interne, cursurile programate impreuna cu producatorii pe care ii reprezentam si cursurile de formare profesionala sa crestem nivelul de competente profesionale ale angajatilor si, implicit, al societatii. De asemenea, intentionam sa dezvoltam serviciile din zona proiectarii si dezvoltarii de software industrial, sa intram pe piata energiei regenerabile si a caselor inteligente. Contractele deja semnate si lucrarile aflate in curs de implementare ne indreptatesc sa speram ca vom termina anul 2022 cu o cifra de afaceri cel putin la acelasi nivel din 2021. Este un an pe care ni-l dorim al consolidarii, urmand ca roadele muncii depuse sa inceapa sa se arate incepand cu 2023, cand ne propunem o crestere atat a cifrei de afaceri, cat si a profitului.
 
 
- Ce impact vor avea noile cerinte de eficienta energetica si design in activitatea curenta? Ce schimbari vor impune acestea si cum vor afecta activitatea firmei aceste noi provocari?
- Gaspar Demur, team leader in cadrul DG Energy, Comisia Europeana, spunea intr-o conferinta de presa: „reabilitarea energetica a cladirilor merge foarte incet in Europa”. Chiar daca Comisia Europeana propune o noua tinta de crestere a eficientei energetice cu 9% pana in anul 2030, iar „aceasta tinta este obligatorie pentru fiecare stat si va fi finantata prin contributie nationala”, nu cred ca in Romania lucrurile se vor misca atat de repede. De aceea, nu cred ca activitatea curenta va fi influentata de noile cerinte privind eficienta energetica a cladirilor. In esenta, consider ca, in viitorul imediat apropiat, singurele schimbari din tara noastra vor fi la nivel legislativ fara o aplicare imediata. Comisia Europeana propune „o obligatie anuala de renovare de 3% pentru toate cladirile publice precum si o dublare a surselor de energie regenerabila in cladiri pana in 2030”. Vi se pare fezabil in Romania? Mie, fie-mi scuzat pesimismul, nu mi se pare fezabil. Noi nu putem decat sa ne pregatim (profesionalismul angajatilor, dotarile firmei, etc.) pentru a putea face cu brio schimbarilor atunci cand ele vor fi cu adevarat implementate. De altfel, in cursul anului trecut, am si demarat o colaborare cu unul dintre actorii principali ai domeniului instalatiilor sistemelor fotovoltaice pentru a realiza proiectarea si executia acestora.
 
 
- Cum se vor transforma materialele si tehnologiile utilizate in industria constructiilor? Ce rol au arhitectii, proiectantii, constructorii, inginerii si tehnicienii in aceasta directie?
- Spre exemplu, in industria cinematografica, proiectantii, inginerii si tehnicienii joaca rolul principal in orice distributie, indiferent de bugetul „filmului”. In domeniul constructiilor, rolul nostru este acela de a asculta si de a afla nevoile beneficiarului, de a armoniza nevoile acestuia cu legislatia in vigoare si, nu in ultimul rand, de a-l consilia. Investind in pregatirea profesionala, fiind in pas cu noile tehnologii si materiale, putem pune la dispozitia beneficiarului tot ceea ce este nevoie pentru a-i oferi garantia executarii unei lucrari in conformitate cu noile cerinte europene atat din punct de vedere legislativ, cat si tehnic. Din nefericire insa, „ieftin si bun” este inca o solicitare a beneficiarilor. Romania nu va putea pastra proiectantii, inginerii si tehnicienii atat timp cat beneficiarii nu vor intelege ca tot ceea ce inseamna know-how trebuie platit. In consecinta, serviciile prestate de proiectanti, ingineri si tehnicieni nu vor putea fi de calitate premium daca migratia acestora spre tarile dezvoltate ale Europei continua in ritmul actual. Va spuneam ca ne dorim ca in acest an sa nu pierdem personal, sa investim in pregatirea profesionala a angajatilor si sa dezvoltam serviciile pe care le prestam in zona proiectarii si realizarea de software industrial. Toate aceste au menirea de a creste rolul nostru in fata clientilor si de a oferi acestora solutii inovative, solutii care sa creasca confortul acestora, solutii care sa aiba impact in protejarea mediului inconjurator (reducerea consumurilor energetice, surse regenerabile de energie etc.).
 
 
- Sesizati preocupari sau initiative noi in mediul in care lucrati, legate de conceptele de circularitate, cladiri nZEB, sustenabilitate sau "zero emisii"? S-a schimbat ceva la nivelul cerintelor clientilor?
- La nivel european, 22% dintre proiectele arhitecturale tin cont de circularitate, iar in Romania se recicleaza doar 11% din deseurile municipale. Cred ca aceste cifre vorbesc de la sine despre interesul clientilor pentru nZEB, „zero emisii” sau circularitate. Totusi, putem spune ca unii clienti au inceput sa devina interesati de conceptul de „casa inteligenta” (implica si costuri mai mici de intretinere, un consum mai redus de energie etc.), sisteme fotovoltaice si foarte, foarte timid de „zero emisii”, dar foarte putini sunt si dispusi sa aloce bugetele necesare. Probabil ca o promovare intensa a conceptelor in media, o promovare intensa in randul arhitectilor si proiectantilor si, de ce nu, o departajare fiscala a proiectelor care tin cont de noile concepte ar dinamiza putin investitiile in zona aceasta. Si va dau exemplu programul Casa Verde. Nu comentez cat de bine este structurat, cat de usor este de accesat sau alte detalii de acest gen. Comentez insa apetitul clientilor de a realiza o asemenea investitie atat timp cat exista finantare de la stat.
 
 
- Care sunt principalele dificultati cu care va confruntati in aceasta perioada? Care credeti ca vor fi provocarile anului 2022? Dar oportunitatile?
- Cele mai stringente dificultati sunt generate de disponibilitatea materialelor si echipamentelor necesare executarii lucrarilor, intarzierile livrarilor, cresterea preturilor la gaze si energie, scumpirea materiei prime si lipsa personalului calificat. Toate acestea sunt de fapt provocarile anului 2022. Totusi, consider ca tocmai aceste concepte, cum ar fi nZEB, circularitate, „zero emisii”, energie regenerabila, utilizarea eficienta a resurselor etc., pot reprezenta oportunitatile unei dezvoltari in viitor. De asemenea, probabil ca si legislatia (in special aplicarea legislatiei in vigoare) reprezenta o alta oportunitate de crestere viitoare.
 
VideoConfAC-iulTERAPLASTAUTODESKALLBIM
ROCKWOOL 196
TOP-500-CONTRACTORS
A aparut editia
MAI 2022!
 
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
Ubitech
Acvatot 2019
FRONTALE
MAKITA
viarom
CONCEPT STRUCTURE
CELCO 2020
hilti
leviatan
hidroplasto
rigips
leviatan
strabag nivel 1
ERBASU CONSTRUCT

Parteneri

HABITAT
AHK 2022
FPSC_2019
AICPS_30
ROGBC 2016
econet
ef-de-n
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere