- In ultimii ani, s-a inregistrat o crestere notabila a gradului de constientizare in randul beneficiarilor cladirilor publice din Romania cu privire la importanta monitorizarii geotehnice si structurale. Aceasta preocupare sporita provine din mai multi factori, inclusiv o recunoastere tot mai mare a riscurilor prezentate de dezastrele naturale, cum ar fi cutremure, precum si un accent sporit pe siguranta si rezistenta in practicile de constructie. In ultimii doi ani, a existat o schimbare vizibila catre monitorizarea si intretinerea proactiva a structurilor, determinata atat de modificarile de reglementare, cat si de un angajament mai puternic pentru asigurarea sigurantei utilizatorilor. In special in ceea ce priveste siguranta la cutremur, exista o sensibilitate sporita la vulnerabilitatea seismica a imobilelor, in special in zonele predispuse activitatii seismice. O contributie importanta este cea a proiectantilor care au inteles ca «nu mai merge si asa» si ca beneficiarii publici si cei care gestioneaza cladirile publice trebuie sa respecte legislatia in vigoare. Astfel, marea majoritate a proiectelor noi, de consolidare, de reabilitare etc. au cerinte referitoare la monitorizarea structurala si geotehnica. 

 

- Principalele provocari in acest domeniu se refera la asigurarea respectarii pe scara larga a standardelor, legislatiei de monitorizare (urmarire a comportarii in timp), la cresterea capacitatii de colectare si analiza a datelor in timp real, la promovarea unei mai mari colaborari intre partile interesate, inclusiv companii publice, ingineri si proprietarii de cladiri. In acest sens, pentru a imbunatati sistemul, ar trebui sa existe un efort concertat de eficientizare a cadrelor de reglementare, de investitii in tehnologii avansate de monitorizare. De asemenea, alte elemente de actualitate sunt legate de necesitatea de a taxa lipsa de calitate a serviciilor de monitorizare structurala si geotehnica, atunci cand este cazul, si de optiunea de a alege informat si in cunostinta de cauza cele mai bune solutii de monitorizare structurala si geotehnica raportat la nivelul de risc al proiectului. In plus, trebuie acordata prioritate campaniilor de educatie si constientizare, pentru a conferi beneficiarilor cunostinte despre importanta monitorizarii structurale a cladirilor.

 

- Asociatia noastra este implicata in diverse activitati care vizeaza promovarea celor mai bune practici in monitorizarea geotehnica si structurala. Am sustinut seminarii, am publicat chiar un ghid, am lansat campanii de comunicare si promovare pentru a disemina cunostintele si a promova colaborarea in industrie. Suntem, de asemenea, in proces de dezvoltare a unui program dedicat promovarii sanatatii structurale la nivel national, inclusiv initiative axate pe educarea proprietarilor si managerilor de cladiri cu privire la importanta monitorizarii si intretinerii regulate. Am realizat o analiza ampla a consultarilor publice lansate de autoritatile publice din ultimii 5 ani referitoare la serviciile de urmarire a comportarii in timp. Concluzia este ca industria nu se implica si avem nevoie stringenta de o colaborare constanta si consistenta in acest sens. Avem sute de autoritati publice deja informate referitor la obligatiile legale pe care le au. Au toate informatiile si instrumentele, in acest moment,sa ceara si sa implementeze aceste lucrari pentru sanatatea, rezilienta si siguranta cladirilor publice. 

 

- De-a lungul ultimilor 2 ani, de cand a fost lansata APMGS, eforturile noastre de promovare, informare a importantei monitorizarii structurale si geotehnice atat in executie, cat si in exploatare, au scos la iveala cateva situatii problematice generalizate. Prima dintre ele este aceea ca autoritatile publice - proprietari sau gestionari de cladiri - nu implementeaza lucrari de urmarire a comportarii in timpul exploatarii decat exceptional, cand deja problemele sunt evidente si costurile pe masura. Nu exista o atitudine proactiva, ci mai mult reactiva, cand deja este mult prea tarziu. A doua este legata de faptul ca sunt numite responsabile cu urmarirea comportarii in timp diverse persoane din cadrul aparatului de administrare a cladirii, care nu neaparat sunt si pregatite in acest sens. Cea mai buna solutie in acest caz este sa existe un demers de achizitie publica si identificarea unei persoane juridice, care sa fie autorizata conform HG nr. 808/2005, care sa furnizeze servicii de calitate si care sa raspunda cerintelor legale si tehnice. In fine, nu sunt bugetate corespunzator aceste lucrari si de aici, ca o consecinta directa, rezulta calitatea extrem de scazuta a acestor servicii. 

 

- Beneficiarii care ignora sau amana deciziile legate de monitorizarea structurala sunt expusi unui risc semnificativ de a se confrunta cu probleme structurale, costuri crescute de intretinere si potentiale raspunderi legale. Ignorarea monitorizarii poate duce la defecte structurale nedetectate, compromitand siguranta si capacitatea de utilizare a cladirilor, in special in cazul unor dezastre naturale, cum ar fi de exemplul, cutremurul. 

 

- Piata interna de monitorizare a sanatatii structurale a cunoscut o evolutie constanta in ultimii ani, determinata de cresterea cererii de siguranta si rezistenta in practicile de constructie. Desi estimarile precise ale dimensiunii pietei sunt provocatoare, anticipam o crestere continua pe termen mediu si lung, alimentata de progresele in tehnologiile de monitorizare, reformele de reglementare si o constientizare tot mai mare a importantei sanatatii structurale in asigurarea sigurantei si longevitatii cladirilor din Romania.