Software-ul de supraveghere a angajatilor, numit si "bossware" sau "tattleware", ameninta sa creeze o bresa intre angajatori si angajati, sunt de parere expertii in securitate cibernetica ai Eset.

"In timp ce software-ul de monitorizare a angajatilor poate creste productivitatea, acesta poate reprezenta si un potential camp minat referitor la confidentialitate si poate afecta relatia cu subalternii. Astfel, in unele cazuri, software-ul de supraveghere a angajatilor, numit si "bossware" sau "tattleware", ameninta sa creeze o bresa intre angajatori si angajati. Daca este bine pus la punct, bossware-ul poate ajuta la protectia unei organizatii de furt si de riscuri legale si chiar poate duce la imbunatatiri importante ale productivitatii. Dar, din punct de vedere al confidentialitatii, poate ajunge sa demotiveze angajatii sau chiar sa aduca actiuni legale impotriva companiei. Cu toate acestea, intr-o noua era foarte flexibila a muncii de la distanta, este din ce in ce mai tentant pentru manageri sa monitorizeze forta de munca. Avand in vedere ce este in joc, planificarea atenta ar trebui sa fie cuvantul de ordine pentru orice organizatie care are in vedere supravegherea angajatilor", sustine Phil Muncaster, specialist Eset.

Conform unei analize postate pe blogul din Romania al producatorului de solutii antivirus Eset, "bossware" este un termen-umbrela pentru o varietate de instrumente de urmarire a angajatilor. Astfel, in timp ce functionalitatea unui asemenea software variaza, la un nivel inalt va putea urmari chiar si ce programe foloseste un anumit angajat in timpul zilei si pentru cat timp. O supraveghere mai intruziva ar putea si inregistra ecranul respectivului angajat si tastele apasate de acesta.

Un studiu recent a constatat ca 60% dintre companiile cu sistem de lucru WFH (Work From Home) folosesc o anumita forma de "bossware", iar 88% dintre acestea au facut si concedieri pe baza rapoartelor acestui software, intrucat peste jumatate (53%) dintre cei a caror activitate a fost monitorizata s-a dovedit ca petrec trei sau mai multe ore, in fiecare zi, pentru activitati care nu sunt legate de munca.

Monitorizarea ar putea acoperi: e-mailuri (continutul mesajelor si expeditori/destinatari), istoricul browserului de navigare, utilizarea aplicatiilor instalate, ecranul computerului si tastele apasate, camerele web, utilizarea telefonului si continutul apelurilor, imagini CCTV (la birou), urmarirea vehiculelor de serviciu prin GPS, urmarirea traseului de validare a insignei de acces, fitness tracking (pentru semnele vitale si/sau a starile de spirit)

Potrivit sursei citate, in Uniunea Europeana (UE), regulamentul General Data Protection (GDPR) permite monitorizarea la locul de munca, dar in cadrul unui set specific de reguli. In acest sens, organizatiile trebuie sa creeze politici clare prin care sa informeze personalul cu privire la orice scheme de monitorizare a angajatilor si sa depuna efort pentru a face implementarile cat mai discrete posibil.

Totodata, nu este permisa monitorizarea ascunsa si exhaustiva a lucrurilor precum utilizarea internetului si continutul comunicatiilor.

Eset a fost fondata in anul 1992 in Bratislava (Slovacia) si se situeaza in topul companiilor care ofera servicii de detectie si analiza a continutul malware, fiind prezenta in peste 180 de tari. Pentru informatii suplimentare, click aici!