In cadrul unei conferinte, sustinute in Capitala la jumatatea lunii noiembrie a.c., Daniel Spiridon, partener la McKinsey & Company, a prezentat rezultatele unui studiu de data recenta, elaborat de o echipa de analisti ai reputatei firme de consultanta, intitulat: „The rise of Digital Challengers - Realizing the potential of the digital economy in Romania”. Potrivit cercetarii in care se aprofundeaza potentialul de implementare a noilor tehnologii digitale in tara noastra, s-a constatat ca Romania face deja parte din grupul Digital Challengers la nivel european, iar procesul de digitalizare poate contribui in mod semnificativ la dezvoltarea economica de ansamblu, respectiv la cresterea PIB. La acest capitol, trebuie spus si ca, in cadrul studiului McKinsey & Company, termenul de „economie digitala” reprezinta cheltuielile totale (investitiile) din sectorul informatic/de telecomunicatii IT&C si din cel de comert electronic, precum si cele ale consumatorilor finali (utilizatori) pentru achizitia de diverse echipamente digitale (de exemplu, computere, telefoane/ceasuri „inteligente”, tablete etc.).

„In Romania, cresterea asa-numitei economiei digitale poate deveni cel mai nou si mai solid motor al cresterii economice de ansamblu. In comparatie cu statele europene avansate din punct de vedere al economiei digitale, cu o pondere medie a acesteia de circa 7,3% din PIB (Suedia conduce in clasamentul respectiv, cu 9% din PIB), putem observa ca Romania este usor in urma, dar se incadreaza in categoria Digital Challengers, cu o pondere de 6,9% din PIB a economiei digitale, insa cresterea investitiilor in echipamente digitale la nivelul Romaniei a fost cea mai mare din Europa, intre anii 2012 si 2016 (in medie, cu +10,8%). In cazul in care acest ritm se mentine si nu vor exista sincope majore, se poate estima ca, pana in anul 2025, PIB al Romaniei va fi suplimentat cu 42 miliarde euro numai din economia digitala, contributia acesteia ajungand de la 7% din PIB in 2016 la 20% in 2025, cu un salt de un punct procentual in fiecare an”, a precizat Daniel Spiridon.

In opinia expertului, nu exista o reteta specifica pentru digitalizare. Industriile in cadrul carora s-a identificat cel mai bun potential pentru aceasta transformare sunt cele productive, serviciile financiar-bancare si utilitatile. „Acest lucru va aduce, de asemenea, o schimbare majora pe piata fortei de munca - dar locurile de munca nu vor disparea. Acestea se vor transforma, insa, in profunzime, astfel incat 30%-40% dintre lucratori vor trebui s-si imbunatateasca in mod semnificativ competentele si/sau sa-si schimbe orientarea actuala a profesiei, pana in anul 2030”, a explicat Daniel Spiridon.

Desi doar 1% din actualele locuri de munca sunt predispuse sa fie „complet automatizate”, este important de retinut ca majoritatea locurilor de munca se vor transforma in mod semnificativ.

Potrivit raportului elaborat de expertii McKinsey, „abilitatile viitorului” sunt in principal cele tehnologice, dar vor avea aspecte socio-emotionale si extrem de cognitive, iar meta-abilitatile, precum adaptabilitatea la schimbare, mai precis la transformarile digitale, vor deveni elemente critice in urmatorii ani.

Studiul include si o analiza succinta, in cinci puncte, a starii actuale in care se afla procesul transformarii digitale. In acest sens, implicatiile impactului automatizarii si redistribuirii fortei de munca reprezinta deja o preocupare majora. In schimb, liderii (cei ce au cunostinte digitale avansate) au un profil foarte diferit in ceea ce priveste talentul si, evident, competentele, in comparatie cu liderii in profesiile traditionale. De asemenea, nivelurile de cheltuieli (investitiile) pentru formarea si incurajarea competentelor (talentelor) digitale se afla inca sub nivelurile de la care pot fi considerate optime si, in acelasi timp, putine organizatii atrag si pastreaza in mod eficient persoanele ce detin competente digitale avansate. Si aceasta pentru ca sistemul actual de gestionare si incurajare a competentelor profesionale, sociale si de alta natura a fost conceput pentru o epoca deja considerata depasita, care se apropie de final.

Pe baza concluziilor studiului, Daniel Spiridon a evidentiat, la conferinta, cateva recomandari ce pot fi aplicate de majoritatea companiilor active in mediul de afaceri, in contextul economiei digitale.

„Digitalizarea este inevitabila, toata lumea se va confrunta cu aceasta provocare. Dobandirea competentelor ar trebui sa inceapa acum, cat mai curand posibil, deoarece in ritmul actual de implementare, pentru ca o persoana sa devina competitiva ulterior, digitalizarea va deveni o provocare greu de surmontat. Intr-o organizatie, transformarea digitala ar trebui sa se faca de sus in jos, de la manageri la departamente si la personalul cu functii de executie, pentru ca, daca fiecare departament/ persoana aduce propria strategie de digitalizare, nu va exista niciun rezultat favorabil la nivelul companiei. De asemenea, managerii ar trebui sa-si concentreze atentia asupra calitatii, in detrimentul cantitatii, deoarece efectul multiplicator este net favorabil calitatii. Carierele angajatilor trebuie sa fie redistribuite, modificate chiar in mod fundamental, deoarece se vor observa schimbari atat in ceea ce priveste modul in care personalul cu competente digitale poate fi motivat, cat si din punct de vedere al cailor de promovare, complet diferite fata de cele bazate pe recompensarea competentelor din prezent. Trebuie sa existe o diferenta intre functiile executive si cele de management, deoarece in era digitala pozitiile executive, incredintate unor experti, au o mai mare influenta si devin mult mai motivante pentru angajatii calificati. In acelasi timp, conducerea companiilor ar trebui sa elaboreze planuri de afaceri pe termen cat mai scurt, pentru ca aplicarea acestora sa aiba un impact pozitiv asupra productivitatii. Nu in ultimul rand, recomandam sa se profite inca de pe acum de acest moment, potrivit pentru schimbare. Digitalizarea trebuie sa catalizeze partile pozitive ale unei organizatii si sa ajunga rapid dintr-o tendinta considerata marginala o valoare de baza a oricarei companii”, a concluzionat Daniel Spiridon.