Un caz obisnuit de frauda este depistat in medie intr-un interval de 14 luni si provoaca pierderi de peste 8.000 USD/luna, potrivit Raportului adresat Natiunilor din 2020 emis de Asociatia Examinatorilor de Frauda (Association of Certified Fraud Examiners - ACFE). Avand in vedere contextul financiar actual, in care tranzactiile au loc in mai putin de o secunda, iar economia globala trece printr-o perioada de instabilitate din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19, aceste provocari si riscuri devin cu atat mai mari, au subliniat expertii Deloitte Romania si SAS intr-o serie de webinarii despre depistarea fraudei, combaterea spalarii banilor (Anti-Money Laundering - AML) si utilizarea functiilor analitice in aceste domenii. Cu toate acestea, exista motive de optimism, tinand cont de faptul ca 55% dintre organizatii planuiesc sa investeasca mai mult in tehnologia antifrauda in urmatorii doi ani, conform Raportului ACFE din 2020 privind solutiile tehnologice antifrauda. Mai mult decat atat, apar noi abordari in domeniul prevenirii fraudei, care combina sistemele bazate pe reguli cu cele de invatare automata si cu cele de detectare a fraudei cu ajutorul inteligentei artificiale, care permit identificarea a mii de modele de frauda.

Colaborarea departamentelor de conformitate cu cele antifrauda este una dintre principalele provocari cu care se confrunta organizatiile in lupta impotriva fraudei si a spalarii banilor, avand in vedere ca in prezent cele doua functii nu sunt integrate, au declarat expertii Deloitte Romania. In cazul in care este depistata o infractiune financiara, cele doua departamente solicita in mare masura informatii similare, pentru a lua masurile adecvate. Cu toate acestea, daca cele doua departamente nu au tabloul complet, demersul devine ineficient atat in ceea ce priveste derularea investigatiei, cat si in ceea ce priveste costurile.

„Colaborarea stransa intre departamentul de conformitate si cel antifrauda dintr-o institutie financiara are avantaje foarte mari. Lupta impotriva infractorilor din perspectiva combaterii fraudei si a spalarii banilor si descoperirea unor scheme complexe, cum ar fi cea denumita Frauda CEO, sunt posibile doar prin colaborarea celor doua functii”, a declarat Ioana Ungureanu, Forensic Manager, Deloitte Romania, unul dintre vorbitorii din cadrul webinariilor.

Grupurile infractionale stiu ca pot recruta cu usurinta „carausi de bani” in orice moment, de aceea companiile trebuie sa-si informeze angajatii asupra acestui risc, pentru ca acestia devin deseori intermediari in spalarea de bani, fara vointa lor, au subliniat specialistii SAS.

„Trebuie sa aveti spirit de initiativa, si nu o atitudine reactiva. Ramaneti conectati la standardele de referinta privind riscurile, pentru a putea identifica si aborda eficient noile amenintari”, a spus Andreas Kitsios, Senior Business Solutions Manager, SAS Grecia & Europa de Est, Fraud & Security Intelligence, in timpul webinariilor.

Investitiile in tehnologia antifrauda au devenit importante, in contextul in care peste 60% dintre organizatii spun ca pot analiza un volum tot mai mare de tranzactii cu ajutorul data analytics, potrivit Raportului ACFE din 2020 privind solutiile tehnologice antifrauda.

„Functiile analitice avansate imbunatatesc si eficienta investigatiilor, prin reducerea numarului de alerte care se dovedesc a nu fi frauda, numite fals pozitive, si a cazurilor in care fraudele nu sunt identificate, numite fals negative. Astfel, experienta clientilor este imbunatatita, iar compania isi reduce riscurile”, a explicat Anna Lykourina, Senior Fraud Analyst Expert, SAS EMEA, unul dintre vorbitorii din cadrul webinariilor.

Doua din trei organizatii utilizeaza in prezent tehnici de raportare a exceptiilor si de detectare a anomaliilor in demersurile lor antifrauda, astfel ca, in urmatorii doi ani, inteligenta artificiala si invatarea automata vor fi tot mai des folosite in cadrul a programelor de combatere a fraudei.

„Implementarea de software si de solutii tehnologice adecvate pentru generarea unor sisteme de raportare este un mecanism suplimentar de aparare pe care il recomandam pentru reducerea riscului de frauda. Totusi, acesta ar trebui sa fie un demers complementar, care sa insoteasca verificarea si prelucrarea constanta a datelor de catre o echipa specializata”, a subliniat Mihail Bucheru, Forensic IT Manager, Deloitte Romania, in cadrul webinariilor.

Inregistrarile complete ale webinariilor organizate de Deloitte Romania si SAS sunt disponibile aici, aici si aici.