Infrastructura Romaniei, atat poduri sau autostrazi, tunele, baraje, cat si stadioane sau alte constructii de utilizare intensiva prezinta riscuri complexe din punct de vedere al sigurantei. Acestea reprezinta active critice pentru functionarea normala a unei comunitati, motiv pentru care monitorizarea structurala si geotehnica prin solutii digitale (adica cea care presupune automatizare si urmarire in timp real) isi arata cel mai bine valoarea, deoarece in aceste sectoare este nevoie de preventie, reactii imediate si actiuni la secunda. 

"Nu exageram cu nimic daca spunem ca, uneori, este o chestiune vitala daca o autostrada ajunge sa se surpe din cauza unei alunecari de teren, in timp ce este traversata de masini, sau daca un pod se prabuseste in timp ce un tren il traverseaza. In mod particular in infrastructura de transport mai este de lucru la capitolul sanatate structurala. Conform celor mai recente statistici, o pondere covarsitoare de poduri isi atinge finalul duratei de viata pentru care au fost proiectate, iar multe incidente din jurul autostrazilor (alunecari de teren, de exemplu) ne dau de inteles ca nu sunt luate intotdeauna cele mai bune masuri sau ca monitorizarea structurala si geotehnica nu este intotdeauna pe lista de prioritati din caietele de sarcini", a declarat Mariana Garstea, directorul general al Sixense Romania.

In ceea ce priveste constructiile civile, respectiv investitiile private (office, retail, industrial etc.), reprezentanta Sixense spune ca piata este mai constienta si pregatita sa ia masurile necesare pentru a avea cladiri protejate in fata riscurilor si sigure structural. "Cel putin in ceea ce priveste dezvoltatorii mari, cu istoric solid pe piata, sanatatea structurala este deja un subiect pe agenda lor. Desigur, asta nu inseamna ca nu ne confruntam, in continuare, cu o nevoie de informare legata de modalitatile digitale prin care poate fi indeplinit acest obiectiv sau despre necesitatea de a face monitorizare structurala si geotehnica pe toata durata de viata a unui asset si eficientizarea tuturor operatiunilor din etapa de intretinere a acestuia", a precizat Mariana Garstea.

 

 

Digitalizarea este un instrument extrem de important in performanta ce poate fi obtinuta in ceea ce priveste siguranta si sanatatea structurala a patrimoniului construit.

"Pe de o parte, ne ajuta sa intervenim si sa mentinem un nivel de siguranta optim, mai ales in cazul infrastructurii critice: ne ofera acces la date instant, transparent, sigur, fara pierderi de date sau erori. Pe de alta parte, ne ajuta sa controlam si bugetele alocate, pentru ca ne permite sa aflam informatiile necesare de la distanta, fara sa ne mai concentram efortul in a aloca resurse umane numeroase pe teren. Nu trebuie sa ne ferim de digitalizare. Integrata in mod corect, acolo unde aduce valoare, este o modalitate extraordinara de crestere a calitatii, sigurantei si performantei unui proiect", a explicat Mariana Garstea.

Reprezentanta Sixense Romania subliniaza ca este nevoie de o deschidere mai mare pentru implementarea unor solutii de monitorizare automatizata, real-time, care este modalitatea tehnica cea mai corecta si adaptata nivelului de risc pe care-l prezinta infrastructura critica, cum este cea de transport. 

 

 

Potrivit Marianei Garstea, principalele puncte de tensiune si provocare cu care se confrunta piata de monitorizare geotehnica si structurale sunt legate, in primul rand de respectarea legislatiei din domeniu. "Avem standarde la care sa ne raportam si un cadru care precizeaza foarte clar obligatiile, responsabilitatile si modalitatile corecte prin care se contracteaza si se realizeaza activitatea de monitorizare geotehnica si structurala. Noul CATUC (Codul Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor) vine cu precizari explicite si nuantate in acest sens. De asemenea, este necesara informarea factorilor de decizie. Daca avem un limbaj si o intelegere tehnica comuna, putem sa cream punti mai bune si mai solide pentru a colabora si pentru a ne seta un cadru de obiective pentru activitatea de monitorizare. In plus, este nevoie de deschidere si o grija mai mare fata de sanatatea pe termen lung a patrimoniului construit. Cu alte cuvinte, sa ne uitam la toata durata de viata, sa intelegem cum sa intretinem si cum sa alocam bugete mai eficient, in functie de prioritati si de un set clar de date. La mijloc este o chestiune de schimbare de mentalitate", a explicat specialista.

Nu in ultimul rand, ea considera ca este nevoie de o filtrare mai adecvata a profesionistilor si jucatorilor din domeniu.

"Alegerea expertilor cu care se lucreaza este extrem de importanta. Din pacate, nu de putine ori am vazut cazuri de monitorizare care nu se bazau pe date reale din teren, care nu erau adaptate nivelului de risc si situatiei in cauza sau in care lucrurile erau tratate pur si simplu superficial, doar pentru a se bifa acest aspect. Aceste cazuri nu au facut deloc un serviciu industriei si profesiei in sine, iar credibilitatea si valoarea au fost obtinute cu mult mai greu ulterior de cei care si-au facut intotdeauna meseria cu responsabilitate si transparenta. De aceea, este important sa existe expertiza reala, demonstrata, pentru a nu mai ajunge la experimente regretabile pe asset-uri cu investitii extrem de importante si critice pentru comunitate", subliniaza Mariana Garstea.

 

 

Reprezentanta Sixense a mai adaugat ca, pe langa sanctiunile (deloc nesemnificative) la care se expun - din partea organismelor si autoritatilor de control -, beneficiarii care ignora sau amana realizarea monitorizarii geotehnice si structurale pun in pericol insasi investitia pe care au realizat-o si utilizatorii acelor structuri si, totodata, pierd resurse serioase ca timp si bugete. 

"Lipsa informatiei ii impiedica sa actioneze preventiv si sa eficientizeze cu pana la 20% sau chiar 30% din costurile de intretinere ale activelor pe care le gestioneaza, conform statisticilor oficiale din domeniu", a mai adaugat Directorul General al companiei.

 

Sixense Romania a incheiat anul 2022 cu afaceri totale de aproximativ 950.000 de euro, in crestere cu 78% fata de anul anterior, evolutie ce a avut loc in conditii de profitabilitate. Pentru anul 2023, compania isi propune mentinerea ritmului de crestere, concomitent cu dezvoltarea businessului prin digitalizarea proceselor operationale, investitii in echipamente de monitorizare geotehnica si structurala si, nu in ultimul rand, pregatirea continua a echipei sale de specialisti.

Proiecte complexe monitorizate in prezent de echipa Sixense sunt: Lotul 3 al Autostrazii Lugoj - Deva, Podul Agigea, proiecte de infrastructura portuara si numeroase proiecte de constructii civile. 

Printre proiectele de anvergura aflate in portofoliul Sixense Romania de pana acum se mai regasesc: Prima sectiune a Liniei de Metrou 5 Bucuresti, Tunelele Danes si Sighisoara, Linia de metrou 4 Bucuresti, Stadionul National de Rugby "Arcul de Triumf", Stadionul de fotbal Steaua, podurile Tarnava si Ulmeni, dar si proiecte private majore, precum Neo Floreasca Lake, Aviatiei Tower, The Light, Millo 6, Tandem, Sema Park, Tiriac Tower, Ana Tower, Green Court C etc.