Agenda Constructiilor - SIXENSE: Multe poduri din mediul urban, clasificate in categoriile tehnice IV si V

Home - Stiri - Digitalizarea in constructii & Industrie - SIXENSE: Multe poduri din mediul urban, clasificate in categoriile tehnice IV si V

SIXENSE: Multe poduri din mediul urban, clasificate in categoriile tehnice IV si V

Digitalizarea in Constructii & Industrie Publicat de AG&F 04 Nov 2024 10:46

Conform unor analize recente, aproape toate podurile si pasajele din Bucuresti expertizate in 2023 sunt in stare tehnica IV, considerate nesatisfacatoare pentru siguranta circulatiei. Iar peste tot in tara exista nenumarate poduri urbane in stare critica.

De ce vorbim inca despre aceasta realitate in 2024 si ce se poate face? Mariana Garstea, Director General al Sixense Romania, explica cu ce probleme si riscuri se confrunta infrastructura rutiera urbana actuala si ce pot face autoritatile publice in acest sens.

Compania pe care o conduce doamna Garstea ofera servicii si expertiza pentru monitorizarea structurala si geotehnica a mediului construit, fiind si certificata ca laborator de analize si incercari in constructii, singurul din tara care acopera absolut toate tipurile de masuratori din spectrul urmaririi comportarii in timp. De peste 13 ani pe piata din Romania, compania are o experienta semnificativa in tot ceea ce presupune urmarirea comportarii in timp a proiectelor de infrastructura, cu precadere a infrastructurii de transport. Iata ce ne-a impartasit expertul.

- De ce are Romania atat de multe poduri in mediul urban clasificate in categoriile tehnice IV si chiar V? Ce inseamna acest lucru, de fapt, si cat de mari sunt problemele cu care se confrunta acest tip de infrastructura de transport?

- Podurile clasificate in categoriile tehnice IV si chiar V se refera la acele poduri cu o stare nesatisfacatoare si foarte nesatisfacatoare, proiecte care necesita lucrari urgente de reabilitare sau inlocuire a unor elemente, fiind considerate periculoase pentru comunitati si pentru trafic. In general, este vorba despre proiecte care necesita o atentie imediata din partea autoritatilor publice, pentru ca riscurile pe care le prezinta sunt mari si foarte mari. Este de neconceput sa avem poduri in starea tehnica V si sa avem trafic normal pe ele, fara niciun fel de restrictii. Chiar sper ca autoritatile publice inteleg aceste riscuri si isi asuma potentialele consecinte.

Clasa tehnica a unui pod este stabilita in baza unor criterii specifice, care evalueaza starea structurala, functionalitatea si siguranta acestuia. Mai exact, criteriile principale de incadrare a podurilor in diferite clase tehnice tin de:

Evaluarea starii structurale, prin inspectii tehnice ce analizeaza fisurile, coroziunea, deformarile si alte semne de degradare, respectiv prin testari de rezistenta (incercarea suprastructurilor cu probe, in limbaj tehnic), ce determina capacitatea portanta a podului si evalueaza materialele utilizate in executie.
Conformitatea cu normele: clasificarea se face conform normativelor nationale (Normativul AND 522), dar si in functie de importanta lor pentru reteaua de transport si impactul asupra circulatiei – de exemplu, un pod care suporta trafic greu este evaluat diferit fata de unul folosit doar pentru pietoni.
Analiza conditiilor de mediu, de la conditii meteorologice, expunere la apa sau substante chimice (care pot afecta durabilitatea materialelor si, implicit, structura podului) pana la analiza geotehnica a terenului pe care este construit podul.
Istoricul intretinerii: intretinerea pe termen lung a unui pod este un proces extrem de important si, in determinarea clasei tehnice, se examineaza acest istoric, care ofera informatii valoroase despre eventualele lucrari efectuate si modul in care au fost gestionate problemele anterioare. De asemenea, se verifica si documentatia tehnica referitoare la proiectare, constructie si reparatii anterioare, pentru o evaluare finala corecta.

Intorcandu-ma la intrebarea dvs., este evident ca podurile din clasa tehnica IV si V scoreaza extrem de slab tinand cont de criteriile enumerate mai sus, ceea ce le permite autoritatilor sa prioritizeze, in regim de urgenta, lucrari de intretinere si reabilitare, pentru a mentine siguranta utilizatorilor si integritatea infrastructurii rutiere. Este esential sa fie luate masuri corespunzatoare in timp util pentru aceste poduri, unde riscurile sunt cele mai mari, fara indoiala.

- Care sunt masurile imediat necesare in cazul acestor poduri? Ce trebuie sa faca autoritatile publice?

- In mod evident, trebuie actionat cat mai rapid, iar podurile trebuie puse in siguranta. Ca atare, masurile care trebuie luate sunt urmatoarele:

Sa se demareze lucrarile de reabilitare. Este esential ca autoritatile sa inceapa imediat lucrarile de consolidare si reabilitare a podurilor aflate in stare tehnica IV si V. Un accident structural poate sa se intample in orice moment, asa ca timpul este critic atunci cand vine vorba despre siguranta publica.
Sa se monitorizeze podurile cat timp se desfasoara licitatiile si pe durata lucrarilor de executie si sa continue in exploatare. Stim deja, licitatiile pot sa se dovedeasca anevoioase si pot dura mult timp. In perioada asta, este esential ca podurile sa fie monitorizate in timp real, pentru ca autoritatile sa fie alertate la orice problema care apare si pentru a interveni proactiv, daca se depasesc pragurile de siguranta setate.
Sa se simplifice procesul de autorizare. Tocmai pentru ca vorbim despre situatii extrem de sensibile, despre un context care cere atentie imediata si despre proiecte de infrastructura critica, cu impact asupra societatii, este nevoie ca autoritatile sa colaboreze mai eficient si sa simplifice procesul de obtinere a avizelor necesare pentru demararea lucrarilor urgente. De ce ar trebui sa ajunga o structura pericol public, ca autoritatile sa se mobilizeze si sa trateze subiectul cu prioritate?
Sa se creeze apoi un plan pe termen lung. Nu este suficient sa intervenim doar punctual. Pe langa interventiile imediate, e nevoie de un plan strategic pe termen lung pentru intretinerea infrastructurii rutiere urbane, pentru a avea grija de ea pe toata durata de viata. Acest plan ar trebui sa includa evaluari periodice ale starii tehnice, precum si monitorizare continua, ca sa cunoastem starea podului si evolutia sanatatii structurale a acestuia in timp.

- Ce plan de masuri preventive ar trebui sa ia autoritatile pentru a nu mai ajunge in aceste situatii pe viitor si pentru a nu avea si alte poduri care sa se degradeze, punand in pericol siguranta circulatiei si a comunitatilor?

- Este un fapt binecunoscut ca avem o infrastructura de transport urbana imbatranita, care a ajuns la finalul duratei de viata pentru care a fost proiectata – de aceea multe poduri din mediul urban sunt clasificate in categoriile tehnice IV si V si se confrunta cu din ce in ce mai multe probleme de degradare.

Vechimea structurilor, alaturi de lipsa intretinerii adecvate pana acum, conditiile nefavorabile de mediu, precum si traficul intens, care depaseste cu mult capacitatea pentru care au fost proiectate aceste poduri (care a crescut exponential in ultimii ani) – au dus la un context care impune in mod clar un plan de masuri preventive pana la punerea in siguranta a podurilor si dupa realizarea acestora.

La ce ma refer?

Absolut toate expertizele tehnice care incadreaza aceste poduri in stari tehnice IV si V trebuie sa prevada un program de urmarire speciala care sa acopere perioada derularii licitatiilor si lucrarilor cerute prin aceasta, urmarire care sa aiba ca scop prevenirea pagubelor materiale, a unor incidente si accidente cu pierderi de vieti omenesti, mentinerea in siguranta a traficului.
Urmarirea speciala sau monitorizare structurala continua in exploatare este extrem de utila pentru a obtine date precise, imediate, si pentru a detecta proactiv semnele de degradare critice si chiar potential colaps. De asemenea, este esentiala pentru procesul decizional de gestionare a utilizarii unui pod.
Lucrari de reabilitare si consolidare – si demararea lor imediata atunci cand se identifica deficiente structurale care pot pune in pericol comunitatea. Un exemplu deja foarte cunoscut in spatiul public este cel al Planseului Unirii din Bucuresti, unde expertii au subliniat necesitatea urgentarii lucrarilor de refacere. Alt exemplu se refera la expertizele tehnice care indica necesitatea interventiilor urgente in cazul mai multor poduri din Bucuresti si alte orase din tara – acestea nu au fost si urmate de actiuni concrete, din pacate, cauzele fiind diverse: buget, licitatii etc., podurile fiind in continuare utilizate in starea in care sunt.
Imbunatatirea lucrarilor de expertizare si proiectare. Avem nevoie de specialisti buni, care sa realizeze o expertizare si proiectare adecvate si sa se asigure ca lucrarile de proiectare pentru poduri respecta legislatia, precum si toate standardele moderne de inginerie.
Gestionarea adecvata a traficului – si anume respectarea nivelului de trafic luat in considerare in faza de proiectare si expertizare, pentru a reduce presiunea asupra structurilor degradate si fragile.
Colaborare interinstitutionala. In cele din urma, la baza tuturor lucrurilor se afla crearea unui cadru eficient de colaborare intre autoritatile locale si centrale privind gestionarea infrastructurii rutiere, precum si planificarea strategica mai buna, cu elaborarea unor planuri pe termen lung pentru intretinere si modernizare si alocarea unui buget adecvat pentru aceste lucruri. Din pacate si in acest caz, exista deseori o lipsa de coerenta si consecventa in modul in care se emit avizele pentru lucrarile de reabilitare – pentru o serie de poduri aflate in starea tehnica IV si V s-au acordat autorizatii, in timp pentru altele, aflate in aceeasi situatie, au fost intampinate dificultati, ceea ce genereaza multa confuzie si intarziere in interventii. Iar timpul este critic.

Este regretabil ca, si in 2024, inca discutam despre ceva care ar trebui sa fie o normalitate: podurile nu trebuie lasate sa ajunga pericole publice, trebuie sa li se acorde o atentie speciala, este obligatoriu sa nu fie doar construite si uitate, ci trebuie intretinute an de an (si aici nu ma refer doar la a mai vopsi balustrada), pe termen lung.

Alaturi de echipa pe care o conduc la Sixense Romania, vedem insa si multe autoritati publice care sunt constiente de ceea ce trebuie sa faca sau care apeleaza la specialisti pentru suport. Numai noi am realizat zeci de lucrari de incercare a suprastructurilor cu probe pentru testarea si verificarea sigurantei structurale in ultima perioada, peste tot in tara. Este important insa ca verificarea lor sa fie apoi urmata de un plan adaptat de intretinere si urmarire pe termen lung.

Si, bineinteles, este de dorit sa nu asteptam sa ajungem in situatii dificile, critice, incadrate la pericol public, care sa impuna luarea de masuri urgente, ci sa planificam de la inceput sa avem o infrastructura de transport durabila, sanatoasa structural si rezistenta.

In cele din urma, as vrea sa transmit un mesaj optimist si de sustinere a autoritatilor publice: se poate interveni, solutii exista si sunt la indemana, avem specialisti buni care pot sa ofere suport. Este nevoie doar sa facem primii pasi in acest sens, putem salva modul in care avem grija de infrastructura din Romania de acum inainte.

* Articol preluat de pe hotnews.ro