Munca de acasa (telemunca, sau work from home) a fost una dintre principalele lectii ale ultimelor luni, un experiment dificil, dar care a generat si o serie de beneficii pentru angajati si, mai ales, pentru companiile care au fost pregatite pentru aceasta trecere, depunand eforturi pentru a se conforma noului context, potrivit Wizrom Software, unul dintre principalii dezvoltatori de solutii informatice pentru afaceri din Romania. Potrivit Eurostat, in 2019, un procent foarte mic din forta de munca din Uniunea Europeana (5,4%) era familiarizata cu telemunca.

"Inainte de Covid-19, o parte din companii erau reticiente la ideea lucratului de la distanta, temandu-se de scaderea productivitatii sau de imposibilitatea de a controla calitatea activitatii angajatilor. Trecerea foarte rapida de la un mod de lucru la altul, facuta aproape peste noapte, a scos in evidenta diferentele dintre companiile care digitalizasera deja o parte a activitatii lor si cele care nu facusera acest pas", a declarat Adrian Bodomoiu, director general al Wizrom Software.

Perioada pandemiei a adus o perspectiva noua asupra lucrului remote. Numerosi angajati s-au declarat mai productivi pentru ca au putut lucra fara intreruperi, in timp ce altii au fost de parere ca au capatat mai mult timp pentru viata personala, datorita faptului ca nu au mai petrecut timp in trafic. Din punct de vedere economic, lucrul de la distanta a generat si beneficii financiare: de exemplu, reducerea spatiului necesar pentru birouri si a costurilor cu chiria si intretinerea.

"Dupa ce ne-am adaptat la noua situatie, cu totii ne-am pus intrebarea cat de mult ar trebui sa mentinem aceasta decizie - a lucrului remote. Foarte multi experti sustin ca telemunca va fi mai des intalnita in companiile din intreaga lume, inclusiv in Romania, cel mai probabil in conditii hibride, care imbina munca de la distanta cu prezenta fizica in birouri. Conditia esentiala este ca organizatiile sa implementeze tool-urile tehnologice care sa faca posibila productivitatea angajatilor remote, tool-uri precum solutii de colaborare si videoconferinta si programe ERP, de contabilitate si de self-service HR disponibile de la distanta (via web sau aplicatii mobile)", a precizat Adrian Bodomoiu.

Potrivit unui studiu Colliers publicat in luna mai, 70% dintre romani si-au exprimat dorinta de a munci de acasa, cateva zile pe saptamana, odata cu relaxarea masurilor pentru prevenirea raspandirii coronavirusului. Conform datelor centralizate, 60% dintre cei chestionati au fost de acord ca lucrul la distanta ar fi util cel putin o zi sau doua pe saptamana, in timp ce 10% au declarat ca si-ar dori sa lucreze chiar 3-4 zile de acasa.

 

Digitalizarea fortata de coronavirus a determinat companiile tehnologice sa lucreze la foc continuu, in ultimele luni. Numeroase organizatii, din diverse industrii, s-au vazut nevoite sa investeasca in solutii IT pentru a-si putea derula operatiunile. Indiferent ca a fost vorba despre echipamente, solutii sau servicii IT, tehnologia a devenit suportul tuturor activitatilor din economie, in conditiile in care restrictiile au impus digitalizarea muncii si a comunicarii.

"Digitalizarea ar trebui privita ca un instrument de sprijin al afacerilor. Nu putem progresa din punct de vedere economic fara digitalizare, iar pandemia ne-a dovedit tuturor ca tehnologia a sprijinit forta de munca. Companiile, guvernele si institutiile, deopotriva, ar trebui sa constientizeze, azi mai mult ca niciodata, necesitatea de a investi in retele si solutii tehnologice care sa le conecteze cu clientii, elevii si cetatenii lor", a subliniat managerul Wizrom.

Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, publicat la inceputul acestei luni, Romania se afla pe locul 26 in Uniunea Europeana la capitolul digitalizare. Clasamentul a fost realizat in randul celor 28 de state membre ale UE, si a avut in vedere cinci indicatori: conectivitate, capital uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale si serviciile publice digitale.

 

Potrivit estimarilor Wizrom, in perioada urmatoare se va observa un apetit crescut pentru solutiile de automatizare a activitatii din partea companiilor mari, in timp ce zona de IMM va explora indeaproape cum se traduce conceptul de digitalizare in activitatea lor - fie la nivel de solutii de cloud, fie prin solutii software care sa usureze activitatea de la distanta.

"Am vazut, in aceasta perioada, multe magazine care si-au imbunatatit prezenta online sau chiar au creat-o de la zero, ori restaurante care au profitat de aplicatiile mobile de food delivery si care au reusit, astfel, sa continue sa genereze venituri. Solutia variaza de la caz la caz, dar cred ca aceste luni ne-au reamintit nevoia de a fi deschisi catre noi oportunitati si de a cauta noi moduri de a ne desfasura activitatea, chiar daca, la prima vedere, ni se par total diferite de ceea ce stim si am fost obisnuiti pana acum", puncteaza Adrian Bodomoiu.

In perioada urmatoare se va pune accent pe personalizarea solutiilor IT, multe companii realizand ca o solutie generica nu le ofera toate beneficiile de care au nevoie. Solutiile pe care Wizrom le implementeaza sunt personalizate, in functie de mai multi factori: dimensiunea organizatiei, specificul industriei, locatie, obiectivele de business, modul de lucru, solutii software deja existente etc. Versiunile standardizate de soft nu pot oferi maximul de eficienta, in special pentru clientii cu afaceri complexe.

Companiile din distributie au fost printre primele care au vazut in digitalizare un raspuns la problemele de eficienta a costurilor. In cazul lor, a fost vorba de complexitatea proceselor operationale, ce a facut ca administrarea lor manuala sa devina ineficienta, conform Wizrom Software. "Vom continua sa vedem cerere puternica din partea companiilor din zona de productie, in conditiile in care deja de anul trecut, s-a observat un apetit crescut al organizatiilor mari si foarte mari pentru automatizarea prin retehnologizare. Urmand tendinta statelor dezvoltate din Vest, segmentul serviciilor se afla pe un trend ascendent, in ultimii ani, iar solutiile digitale reprezinta un suport pentru continuarea acestei dinamici pozitive", a concluzionat Adrian Bodomoiu.