INDEX COMPANII | Inscriere/Adaugare |
ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI DIN ROMANIA - APDP |
Adresa: Bd. Dinicu Golescu nr. 41, sc. 2, et. 1, ap. 37, Bucuresti, S1 |
Telefon: 021/316.13.24 |
Fax: 021/316.13.25 |
E-mail: office@apdp.ro |
Web site: www.apdp.ro |
Domenii: Patronate si asociatii profesionale |
Descriere activitate
Organizație profesională ce asigură cadrul instituțional, material și social de manifestare a membrilor săi în domeniul Drumuri și Poduri din România |
Prezentare companie/institutie
APDP: Dezvoltarea infrastructurii rutiere - rol major in cresterea economica
Liliana Horga
Functia/Organizatia: presedinte, Asociatia Profesionala de Drumuri si Poduri din Romania;
Experienta profesionala: 28 de ani in domeniul infrastructurii de transport.
Asociatia Profesionala de Drumuri si Poduri din Romania (APDP) este o organizatie al carei scop este de a reprezenta, promova si apara, la nivel national si international, interesele profesionale ale membrilor sai, din domeniul de drumuri si poduri. De asemenea, APDP isi propune, prin statut, analizarea si dezbaterea problemelor care trateaza drumurile si transportul rutier, urmarind, totodata, promovarea unor forme moderne si unitare de organizare a domeniului rutier. In fine, un obiectiv major este acela de informare si perfectionare profesionala continua a membrilor. In continuare, Liliana Horga, presedinte al APDP, se refera la situatia actuala pe segmentul infrastructurii rutiere din tara noastra, precum si la perspectivele de dezvoltare a retelei nationale de drumuri pe baza finantarilor importante disponibile in aceasta perioada.
- Cum caracterizati, pe scurt, infrastructura de transport a Romaniei?
- Reteaua de drumuri aflata in administrarea CNAIR are un total de 16.344 km, din care 925,17 km de autostrada si 15.607 km de drumuri nationale (pana la 31 decembrie 2022), cu un trend anual de crestere in concordanta cu executia si intrarea in exploatare a noi sectoare de autostrazi, drumuri expres si centuri ocolitoare. Principalele directii strategice asumate la nivelul CNAIR sunt:
● Constructia de autostrazi, modernizarea retelei de drumuri nationale si programul de constructie a ocolitoarelor, conform prioritatilor identificate in Master Planul General de Transport al Romaniei, in vederea cresterii eficientei, vizand nivelurile de performanta ale administratorilor de infrastructura europeni;
● Cresterea nivelului de siguranta a transportului rutier; ● Promovarea sistemului de transport rutier, prevenirea si minimizarea impactului asupra mediului in beneficiul populatiei si al generatiilor viitoare, asigurand dezvoltarea durabila; ● Asigurarea satisfacerii cerintelor clientilor si partilor interesate si imbunatatirea continua a calitatii si performantelor de mediu a proceselor si serviciilor prestate in vederea satisfacerii cerintelor clientilor CNAIR SA. - Ce s-a schimbat in ultimii doi ani, in ceea ce priveste siguranta traficului, si ce considerati ca ar trebui facut pentru imbunatatirea conditiilor de transport?
- CNAIR, ca institutie care participa la consolidarea unui sistem national de transport echilibrat si modern este parte implicata activ pentru cresterea gradului de siguranta rutiera atat pentru participantii la traficul rutier, cat si pentru utilizatorii vulnerabili, prin actiuni de recunoastere a sectoarelor de drum periculoase si implementarea de masuri viabile pentru crearea unui climat de circulatie civilizat si sigur, astfel ca a considerat necesara demararea unei campanii de siguranta rutiera in scopul gestionarii inteligente a riscului rutier. Romania se situeaza pe ultimele locuri in UE si in ultima treime a listei tarilor din lume, in ceea ce priveste mortalitatea cauzata de accidentele rutiere atat ca numar, cat si raportat la un milion de locuitori sau la 10.000 de autovehicule inmatriculate. Aceasta realitate reclama recunoasterea ca parametrii caracteristici, precum si calitatea interactiunii elementelor sistemului de transport rutier, sunt afectate.
Deficitul de infrastructura se reflecta intr-o mobilitate redusa, conectivitate insuficienta la nivelul anumitor regiuni, slaba interconectare a principalelor centre economice si urbane, trafic de tranzit ridicat la nivelul a numeroase localitati care nu beneficiaza de variante de ocolire, timpi mari de parcurs, blocaje in trafic. Din punct de vedere al infrastructurii, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, prin CNAIR, prioritizeaza intensificarea constructiei de autostrazi si de centuri ocolitoare, precum si modernizarea drumurilor existente si cresterea sigurantei rutiere, prin introducerea de solutii tehnologice noi si avansate in domeniul sigurantei rutiere. Astfel, Compania a desfasurat in ultimii doi ani activitati pentru diminuarea numarului cat si a impactului accidentelor rutiere plecand de la imbunatatirea cadrului legislativ si a normelor tehnice, dar si prin implementarea de masuri tehnice si verificarea in teren a acestora. - Ce fonduri/programe sunt disponibile pentru cresterea sigurantei traficului, in acest moment?
- Pentru zona de siguranta a circulatiei s-a manifestat un interes pentru utilizarea fondurilor externe, fiind promovate si implementate numeroase proiecte de siguranta circulatiei cu finantare de POIM, BEI si PNRR.
In cadrul programului de finantare BEI dintre Romania si Banca Europeana de Investitii in valoare de 100,02 milioane de euro din care valoarea suportata de BEI va fi de 50%, iar cea suportata de Guvernul Romaniei va fi de 50%, sunt in curs de derulare urmatoarele obiective din cadrul Proiectului "Investitii prioritare in domeniul sigurantei rutiere in Romania": pasaje rutiere - 6 obiective; sensuri giratorii - 40 obiective; dirijare/semnalizare - 43 obiective. In cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR), Pilonul 1 - Tranzitia spre o economie verde, Componenta C4. Transport sustenabil, Reforma R1 - Transport sustenabil, decarbonizare si siguranta rutiera RI.3. Siguranta Rutiera, compania are responsabilitati in atingerea Jaloanelor privind implementarea de investitii in infrastructura existenta pentru siguranta rutiera. De asemenea, parte a activitatilor de intretinere a retelei, au fost implementate pe teren lucrari de siguranta rutiera, de semnalizare orizontala si verticala, montarea in teren de produse de siguranta pasiva rutiera, respectiv parapete elastice si rigide, ansambluri luminoase, indicatoare si marcaje rutiere. S-a continuat demararea/derularea de proceduri de achizitie publica pentru marcaje rutiere (strat gros/in strat subtire/produse plastice aplicate la cald/produse plastice aplicate la rece, vopsea de marcaj rutier, semnalizare verticala (indicatoare rutiere, mijloace auxiliare de semnalizare). CNAIR va derula in continuare proiecte pentru identificarea, analiza si eliminarea punctelor periculoase de pe reteaua de drumuri nationale aflate in administrare. - Ce prevede dezvoltarea progresiva a sistemelor de transport inteligente?
- Romania cunoaste, in prezent, o dezvoltare progresiva a sistemelor de transport inteligente pe reteaua rutiera nationala, proces realizat in paralel cu programul de dezvoltare a sectorului rutier prevazut in Master Planul General de Transport si in stransa corelatie cu actiunile derulate la nivel european si international. Acest proces are in vedere cel putin trei planuri: tehnologic, operational si investitional, cu principalele obiective reducerea numarului de accidente (inclusiv reducerea impactului accidentelor) si reducerea poluarii (abordarea temei schimbarilor climatice). Obiectivul general pentru siguranta rutiera vizeaza reducerea pana in 2030 cu 50% a deceselor in accidente rutiere fata de nivelurile din 2019, in conformitate cu Cadrul de politica al UE privind siguranta rutiera 2021-2030. Pentru reteaua de drumuri nationale si autostrazi, CNAIR are ca obiectiv impus prin PNRR reducerea cu 45% a numarului de puncte negre, reprezentand 129 de sectoare de drumuri din totalul de 267 de sectoare de puncte negre, sectoare pe care se inregistreaza un numar mai mare de accidente rutiere soldate cu persoane ranite grav sau decedate decat media de pe intreaga retea/categoria de drum analizat.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Iunie/Iulie 2024)
APDP: Accidentele de circulatie reprezinta pana la 2,5% din PIB
Prof. dr. ing. Gheorghe Lucaci (72 de ani)
Functia/Organizatia: Presedinte, APDP din Romania;
Experienta profesionala: peste 40 de ani in domeniul infrastructurii rutiere.
Reteaua rutiera a Romaniei este slab dezvoltata din punct de vedere al densitatii acesteia (kilometri de drum pe unitatea de suprafata) in raport cu retelele rutiere din tarile dezvoltate si chiar din cele de nivelul Romaniei. Prof.dr.ing. Gheorghe Lucaci, presedintele Asociatiei Profesionale de Drumuri si Poduri (APDP) din Romania, evidentiaza, ca un fapt deosebit de alarmant, nivelul ridicat al accidentelor fatale produse pe drumurile publice (mai mult decat dublul mediei europene in termeni relativi - numar de accidente la numar de locuitori). "Mentionez ca accidentele de circulatie, conform evaluarilor si acceptiunilor specialistilor la nivel international reprezinta circa 1,5-2,5% din PIB, ceea ce la nivelul tarii noastre ar putea fi cifrat la circa 4 miliarde euro anual", subliniaza specialistul. Acesta mai adauga ca, desi infrastructura rutiera din Romania a avut o evolutie pozitiva dupa 1990, starea tehnica a acesteia, din punct de vedere al capacitatii portante a structurii rutiere nu este la nivelul exigentelor actuale, mai ales in cazul drumurilor locale (judetene, comunale, strazi rurale), care detin o pondere importanta din lungimea totala a drumurilor publice (circa 70%) si asigura accesul populatiei la activitatile economice si sociale.
- Ce considerati ca ar trebui facut, de urgenta, pentru imbunatatirea conditiilor de transport rutier?
- Consider ca ar fi necesar, printre altele:
● reconsiderarea strategiei de dezvoltare a retelei rutiere in ansamblul sau, pornind de la Master Planul General de Transport, luand in considerare obiectivele majore conturate pe plan international, in special in cadrul Asociatiei Mondiale de Drumuri (PIARC), in care si Guvernul Romaniei este membru, privind asigurarea mobilitatii si accesibilitatii membrilor societatii, in conditii de sustenabilitate si rezilienta la nivelul exigentelor actuale;
● organizarea administrarii drumurilor locale si coordonarea acestei activitati (la nivel de judete, orase, comune); ● respectarea si aplicarea de catre administratiile de drumuri a reglementarilor tehnice existente privind intretinerea drumurilor, inclusiv programarea lucrarilor de interventie pe baze tehnice, in contextul optimizarii resurselor. Aceasta in ideea ca activitatea de intretinere a drumurilor, in special a celor locale, nu dispune de resursele necesare si nici de administratii performante, care sa gestioneze patrimoniul rutier, asa incat acesta sa asigure conditii de deplasare sigure, confortabile, eficiente si cu impact redus asupra mediului; ● constituirea si intretinerea unei baze de date tehnice pentru toate categoriile de drumuri, care bineinteles sa aiba si componenta de rezistenta a structurii rutiere (capacitatea portanta). Actiunea trebuie sa fie coordonata la nivel national, asigurandu-i-se suportul tehnic si legislativ etc. - Cum apreciati cadrul legislativ romanesc din domeniul investitiilor in infrastructura?
- In general, apreciez ca este asigurat cadrul legislativ in domeniul investitiilor, cu mentiunea ca eventualele elemente care afecteaza procesul de implementare a proiectelor in ansamblul lor trebuie in permanenta sesizate, analizate, rectificate si aplicate de catre cei ce lucreaza in domeniile specifice. Asa cum am mentionat anterior, drumurile locale (judetene, comunale, strazi urbane si rurale) au o pondere importanta in reteaua rutiera a tarii noastre, rolul acestora in asigurarea mobilitatii si accesibilitatii populatiei fiind evident. Consider ca se impune realizarea unui cadru legislativ si organizatoric adecvat pentru un management performant al acestor categorii de drumuri.
Trebuie, de asemenea desfasurata o continua activitate de actualizare a tuturor reglementarilor, legislative si tehnice pentru armonizarea acestora cu normele europene si adaptarea la evolutia strategiilor in domeniu si a tehnologiilor de lucru. - Ce obiective aveti stabilite, la nivel de asociatie, in 2023 si in perspectiva (2024-2025)?
- Obiectivele din acest an si de perspectiva, fara a fi o mentionare exclusiva sunt:
● dezvoltarea asociatiei prin implicarea tuturor membrilor, actuali si viitori in atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus;
● diseminarea bunelor practici din domeniul infrastructurilor rutiere prin toate mijloacele de abordare: revista proprie, organizarea de manifestari profesionale - conferinte, simpozioane, schimburi de experienta etc. ● reunirea specialistilor din administratie, universitati, proiectare, executie, intretinere si exploatare este absolut necesara pentru realizarea de progrese tehnice in acest important domeniu; ● initierea si desfasurarea de activitati pentru formarea continua a personalului; ● participarea la Cel de-al XVII-lea Congres Mondial de Drumuri de la Praga (2-6 octombrie 2023) si dezvoltarea participarii in activitatile PIARC pentru urmatorul ciclu de lucru (2024-2027) prin inscrierea de membri in Comitetele tehnice. Pentru atingerea obiectivelor propuse suntem in curs de imbunatatire a cadrului organizatoric prin revizuirea Statutului si Regulamentului de organizare si functionare ale asociatiei.
- Care sunt principalele provocari pe care le intampinati in activitate, in prezent?
- Principala provocare este cea de reunire a tuturor specialistilor cu activitate in domeniul rutier in asociatia noastra si identificarea de solutii de motivare a participarii acestora la activitatile pe care ni le-am propus. Continuarea si dezvoltarea colaborarii cu Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere o consideram foarte importanta pentru activitatea noastra. De asemenea, atragerea si implicarea administratiilor locale, proiectantilor, consultantilor si antreprenorilor poate fi, cu siguranta, un factor de crestere a calitatii serviciilor oferite sectorului de drumuri, nu numai celor publice, dar si celor private si de exploatare.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Iunie/Iulie 2023) |