Agenda Constructiilor - APDP: Este necesara o lege unica a infrastructurii, pentru fluidizarea investitiilor

Home - Stiri - INFRASTRUCTURA - APDP: Este necesara o lege unica a infrastructurii, pentru fluidizarea investitiilor

APDP: Este necesara o lege unica a infrastructurii, pentru fluidizarea investitiilor

Infrastructura Publicat de Ovidiu Stefanescu 07 Iul 2025 06:25

Asociatia Profesionala de Drumuri si Poduri (APDP) are un rol esential in dezvoltarea domeniului rutier din Romania, prin promovarea intereselor profesionale, sprijinirea inovatiei tehnologice si implicarea in consolidarea capacitatii administrative si legislative. Intr-un context in care infrastructura rutiera cunoaste o expansiune accelerata, cu peste 200 km de autostrazi si drumuri expres livrati in ultimii doi ani si alti aproape 700 km in lucru, APDP atrage atentia asupra nevoii de a utiliza tehnologiilor avansate - precum BIM si sisteme de monitorizare cu senzori - si de optimizare a proceselor legislative si administrative din domeniu. Presedintele Liliana Horga (foto) si vicepresedintele Flavius Paval subliniaza importanta clarificarii cadrului legal, digitalizarii proceselor si consolidarii colaborarii intre institutii, pentru a mentine ritmul de dezvoltare al infrastructurii si pentru a valorifica eficient fondurile disponibile in perioada 2025-2030.

- Cum ati caracteriza, pe scurt, infrastructura de transport a Romaniei? Ce s-a schimbat in ultimii doi ani, in ceea ce priveste siguranta traficului, si ce considerati ca ar trebui facut, de urgenta, pentru imbunatatirea conditiilor de transport?

- Infrastructura rutiera a Romaniei se afla intr-un proces accelerat de dezvoltare. In ultimii doi ani, am reusit sa punem in circulatie peste 200 km de autostrazi si drumuri expres, ceea ce contribuie direct la fluidizarea traficului si cresterea sigurantei rutiere. S-au facut progrese si in dotarea drumurilor cu parapete moderne, marcaje reflectorizante si sisteme ITS. Cu toate acestea, este necesara continuarea investitiilor in sectoarele de drumuri nationale si centuri ocolitoare.

- Cum vedeti evolutia investitiilor in infrastructura in 2025 si cum credeti ca se va dezvolta aceasta pe termen scurt si mediu, avand in vedere reducerea cotei finantarilor europene (la 40% pentru proiectele din perioada 2021-2027), dar si disponibilitatile bugetare limitate?

- In 2025 vom continua implementarea proiectelor majore din cadrul PNRR si Programul Transport 2021–2027. Este adevarat ca reducerea contributiei europene pune presiune pe bugetul national, insa prioritizarea proiectelor strategice si implicarea unor surse alternative de finantare (de exemplu, parteneriate public-private, imprumuturi de la Banca Europeana de Investitii - BEI) vor compensa partial acest decalaj.

Printre principalele obstacole se numara: intarzierile in obtinerea avizelor si autorizatiilor, lipsa fortei de munca specializate, contestatiile la licitatii si problemele de executie cauzate de inflatia preturilor materialelor. Am luat deja masuri pentru standardizarea documentatiei si digitalizarea procedurilor interne pentru a reduce aceste riscuri.

- Care sunt cele mai noi tehnologii utilizate in proiectarea si constructia de drumuri si poduri si care sunt cele mai mari proiecte realizate in ultima perioada realizate cu acestea?

- Utilizam tehnologia BIM pentru proiectele majore, precum Autostrada A7. De asemenea, incepem sa integram monitorizarea cu senzori a structurilor majore (poduri si viaducte), precum in cazul Podului suspendat peste Dunare de la Braila. In aria sigurantei rutiere, utilizam cele mai moderne tipuri de parapete, cum ar fi parapetul pe rulouri si atenuatori ide impact moderni.

- Cum apreciati cadrul legislativ romanesc din domeniul investitiilor in infrastructura, in acest moment, si ce considerati ca ar trebui schimbat pentru o buna derulare a activitatii in acest domeniu?

- Desi s-au facut pasi importanti pentru simplificarea procedurilor, mai este nevoie de claritate si stabilitate in legislatie. Este necesara o lege unica a infrastructurii, care sa armonizeze toate aspectele - de la expropriere pana la intretinere - si sa reduca din fragmentarea decizionala intre institutii.

- Ce obiective aveti stabilite, la nivel de asociatie, in 2025 si in perspectiva (2026-2030)?

- Cele mai importante tinte sunt legate de finalizarea lucrarilor prioritare pe coridoarele TEN-T, cresterea absorbtiei fondurilor europene prin proiecte mature, respectiv consolidarea capacitatii interne de implementare si management de proiect.