- Pe langa activitatile de practica efectiva aferenta anilor 1-3 de studii universitare (cate 60 de ore in anii 1-2 si 120 de ore in anul 3), fara sa luam in calcul perioada de practica din anul 4 care inseamna 70 de ore si este dedicata elaborarii proiectului de diploma (de finalizare a studiilor), studentii mai sunt implicati in activitatile practice de la orele de laborator, care insumeaza aproximativ 280 de ore pe parcursul celor 4 ani de studii.
Cumulat, putem spune ca in programul de pregatire, studentii au aproximativ 20% ore de activitati practice. As adauga insa si orele dedicate activitatilor de proiectare, care fac ca acest procent sa creasca la 30%. De ce le adaug, pentru ca sunt activitati care sustin calificarea de inginer proiectant (cu limitarile reglementate de lege) pe care studentii o obtin odata cu diploma de absolvire.
Facultatea, de asemenea, prin diverse proiecte, asigura studentilor interesati si oferte de perioade de internship la diverse companii sau burse ERASMUS de plasament, care sunt stagii de practica in companii din alte tari, ceea ce ma face sa spun ca, per total, oferta asigurata de facultate pentru activitatile practice se poate considera suficienta. Depinde insa si de interesul manifestat de catre viitorii absolventi, in programul de pregatire pentru activitatile practice.

- Pe baza informatiilor pe care le detin, pot spune ca sunt foarte rare exceptiile, respectiv absolventi care nu profeseaza in domeniu. Consider ca peste 95% din absolventii Facultatii activeaza in domeniu. Este evident ca sunt zone in care se observa o lipsa a fortei de munca, dar mai mult la personalul cu studii medii si liceale. Lipsa personalului cu studii universitare in domeniul constructiilor exista intr-o mai mica masura si este cauzata de:

   ● nivelul de salarizare scazut din anii anteriori, care a determinat plecarea unui numar mare de absolventi in alte tari. Astfel, in prezent, desi dupa numarul cumulat al absolventilor ar insemna sa nu avem un deficit, el exista si se rostogoleste din trecut cu consecinte in prezent;
   ● conditiile de munca care nu ating standardele asteptate de unii absolventi;
   ● cerintele personale sau familiale si lipsa de mobilitate ale unor absolventi.

De asemenea, as putea mentiona scaderea "entuziasmului pentru munca in santier" la generatiile de absolventi actuale.

- Facultatea se numara printre cele mai vechi si cunoscute institutii de invatamant superior de profil din tara si este recunoscuta atat pe plan local si national, cat si la nivel international. Facultatea de Constructii si Instalatii din Iasi este receptiva la integrarea valorilor sistemului european atat in educatie, cat si in cercetare si dispune de resursele de inteligenta si creativitate, precum si de competenta necesara indeplinirii misiunii complexe in generarea, diseminarea si punerea in aplicare a cunostintelor specifice.
Strategia Facultatii de Constructii si Instalatii din cadrul Universitatii Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iasi are la baza functionarea optima a celor trei domenii semnificative de activitate si anume: invatamantul, cercetarea stiintifica si implicarea in activitatile sociale, economice si culturale. In acest sens, Facultatea sprijina crearea unor parteneriate de colaborare cu reprezentanti ai mediului economic si profesional, precum si cu alte facultati similare din tara si din strainatate, pentru a contribui la pregatirea studentilor in concordanta cu cerintele si ofertele existente pe piata. Facultatea de Constructii si Instalatii din Iasi se preocupa permanent pentru actualizarea ofertei educationale la modificarile care se impun in prezent.

- Dificultatile cu care ne confruntam sunt legate de slaba finantare a invatamantului universitar in mod special, precum si a cercetarii din domeniul constructiilor, care are o finantare extrem de scazuta, aproape de zero. Romania este o tara cu risc seismic, iar aceasta particularitate impune ca finantarea pentru dezvoltarea si inovarea in segmentele aferente prevenirii si combaterii efectelor actiunii seismice sa fie sustinuta din bugetul national, ceea ce nu se intampla in prezent. Mai mult cerintele cumulative cu eficienta energetica si zero emisii, asa cum sunt reglementate in directivele UE, impun o abordare specifica Romaniei, ceea ce ar conduce la o contributie substantiala la finantarea cercetarii in domeniul constructiilor in Romania.
Totodata, implementarea "importurilor" de tehnologii, materiale si produse utilizate in constructii, nu este o solutie adecvata prin prisma analizei de durabilitate pe termen mediu si lung. Conditiile arealului geografic in care ne aflam impun o serie de evaluari in laborator, care nu pot fi inlocuite de simularea pe calculator. O strategie coerenta de finantare a cercetarii fundamentale si aplicative in domeniul constructiilor ar fi solutia necesara in prezent.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Iunie/Iulie 2023)