Functia/Firma: Managing Partner, TECTO Arhitectura

Experienta profesionala: 17 ani in arhitectura.

 

 

Sabrina Ene-Butnariu: Anul acesta urmeaza sa finalizam campusul Scolii Germane in Bucuresti, proiect castigat prin concurs in 2016. Primele 6 corpuri (cresa, gradinita, scoala primara, gimnaziu, liceu si administratie) au fost deja receptionate, au ramas de finalizat cantina si sala de sport care, din estimarile noastre, vor fi operationale in vara aceasta. Ne apropiem cu pasi rapizi de predarea "la cheie" in judetul Bacau a unei cladiri de birouri realizate integral pe structura de CLT (Cross Laminated Timber) in standard Multi-Comfort House si am inceput proiectarea unei alte cladiri de birouri nZEB (nearly zero energy building) in judetul Bistrita, tot pe structura de CLT. De fapt, CLT-ul, materialele si tehnologiile sustenabile orientate catre eficienta energetica reprezinta laitmotivul biroului nostru de mai bine de un deceniu. Daca in primii nostri ani de activitate solicitarile pentru cladiri "verzi" erau sporadice si aveau o aura extravaganta, cu trecerea timpului atentia pietei a migrat treptat catre zona de constructii performante.

Sergiu Catalin Petrea: Anul 2020 este greu de incadrat din punct de vedere al evolutiei biroului. Desi intern am avut flux continuu de lucru, fie el de tip home-office, mixt sau cu prezenta fizica, rapiditatea cu care s-au instaurat restrictiile de interactiune fizica a provocat o regandire a modelului de business sub doua aspecte extrem de importante: relatia cu colaboratorii (proiectanti, executanti sau furnizori) si relatia cu clientii. La primul aspect, solutionarea a fost mai usoara, prin faptul ca deja utilizam metode de proiectare cu softuri dedicate, care ne permiteau o comunicare buna cu colaboratorii si controlul integrat al procesului, iar emergenta unor aplicatii care favorizeaza comunicarea la distanta permitea rezolvarea situatiilor de executie fara prezenta fizica. Pentru partea de comunicare cu clientii adaptarea a fost mai dificila, pentru ca, in majoritatea cazurilor, acestia nu erau familiarizati cu rigoarea procedurilor de lucru online si acest lucru s-a resimtit in lacune de comunicare si cresterea timpilor de decizie. Pentru anul in curs inca nu am reusit sa facem estimari de dezvoltare coerenta, pentru ca se resimt inca disfunctiile din anul precedent, pe care incercam sa le gestionam: intarzieri sau stagnari de proiecte, modificari aparute in unele deja aflate in executie si care necesita reautorizare, modificarea impredictibila a cadrului legislativ. Totusi, abordam optimist noul an si vedem o reala oportunitate in orientarea pe care o sesizam la o anumita categorie de clienti in a se indrepta spre solutii de locuinte performante energetic, confortabile si sanatoase, dotate la un nivel ridicat cu sisteme de automatizare si control al calitatii ambientului interior.

Sergiu Catalin Petrea: Cererea de proiecte a crescut in zona de rezidential unifamilial, pe fondul migrarii catre zone peri-urbane si alegerea de tipuri de case care sa permita lucrul la distanta din confortul locuintei si existent unor spatii verzi in proxima vecinatate a acestora, unde relaxarea sau joaca sa se elibereze de sub rigorile starii de urgenta. De asemenea, avem discutii importante pentru proiecte din sfera educationala, unde am acumulat un portofoliu destul de inchegat. Proiectele din domeniul HORECA insa au "inghetat" in marea lor majoritate sau au fost fortate sa se reinventeze in totalitate.

Sabrina Ene-Butnariu: Este dificil de sustinut o retorica a "tendintelor" pentru perioada imediat urmatoare. Schimbarile de paradigma in arhitectura au tins sa se cristalizeze de-a lungul unor generatii intregi, nicidecum de la un an la altul. Nici pandemiile, nici alte transformari suferite de societate - fie ca e vorba de confruntarea cu noi realitati sociale, fie de noi ambitii creatoare generate de largirea paletei de posibilitati constructive odata cu aparitia de materiale si tehnologii noi - nu au accelerat viteza de metamorfoza a arhitecturii. Au trecut mai bine de 40 de ani de la prima conferinta mondiala pe teme climatice, mai bine de 30 de ani de cand a fost construita prima casa pasiva ca replica la problemele de mediu si, iata-ne, cateva decenii mai tarziu departe de a ne fi insusit practici curative in abordarea la scara larga a proiectelor de constructie. A fost nevoie de niste zeci de ani ca directivele europene sa reglementeze targetul de eficienta energetica pentru fondul construit. In tara noastra, actualizarea Legii nr. 372 care impune respectarea standardului nZEB inca surprinde o piata de proiectare in care sunt foarte putine birouri cu experienta reala si know-how-ul necesar conformarii sustenabile a cladirilor.
Arhitectura este, indubitabil, tributara unei forme de inertie, iar lentoarea in era vitezei este taxata ca un handicap. Totusi, ar fi nedrept sa omitem in totalitate ca aceeasi lentoare este cea care a permis evitarea unor replici pripite si a acordat ragazul unor raspunsuri asumate cu maturitate, filtrate critic. Domeniile care au reactionat cel mai rapid la schimbarile din societate au fost cele mai susceptibile la gafe si vulnerabile la impasuri. Parcursul evolutiv al arhitecturii este rezultatul unor silogisme, nu al unor capricii sau trenduri volatile.

Sergiu Catalin Petrea: Credem ca digitalizarea a permis atingerea unui nivel mai ridicat de control al procesului de proiectare integrata si de supervizare a executiei independent de prezenta fizica pe santier. Tehnologiile de lucru si softurile tot mai complexe ajuta procesul de comunicare intre specialisti, dar se izbesc de o relativa inertie in procesul de implementare. Problema principala este legata de faptul ca domeniul constructiilor este unul refractar la o evolutie rapida. Se poate vedea cu usurinta ca, desi viata cotidiana a fost impregnata de tehnologie si digitalizare, modul nostru de a construi nu s-a schimbat radical in ultimele sute de ani, iar modelele arhetipale de edificare au un proces extrem de lent de evolutie, datorat, in parte, costurilor extrem de ridicate si lipsei de personal calificat - ne referim aici la implementarea pe scara larga a unor metode inovatoare cum ar fi printarea 3D, utilizarea de materiale cu schimbare de faza, sisteme energetice bazate exclusiv pe utilizarea radiatiei solare si modele structurale reversibile sau adaptabile in timp.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Mai 2021)