Parlamentul European a adoptat, recent, o noua legislatie privind eficienta energetica a cladirilor, care ar putea contribui semnificativ la diminuarea consumului de energie din UE, precum si la atingerea obiectivului de reducere a cheltuielilor energetice cu 20% pana in 2020. Statele membre vor trebui sa-si adapteze normele ce reglementeaza lucrarile de constructii, astfel incat toate cladirile executate incepand cu anul 2020 sa dispuna de standarde inalte in ceea ce priveste eficienta energetica. Potrivit unor calcule efectuate de specialisti, fonduri necesare implementarii programelor de modernizare termica in perioada 2011 - 2020 insumeaza peste 100 miliarde euro."Cladirile sunt responsabile pentru 40% din totalul consumului de energie in Uniunea Europeana, fiind cea mai mare sursa de emisii CO2. Prin imbunatatirea performantei energetice a imobilelor se vor putea atinge si obiectivele UE de limitare a emisiilor de gaze cu efect de sera. Masuri simple, precum o izolare mai eficienta a cladirilor, ar putea reduce emisiile cu pana la 80%", se arata intr-un comunicat emis de autoritatile de resort. Noua directiva stabileste cerintele minime in cazul performantei energetice a cladirilor noi, precum si aplicarea acestora asupra cladirilor existente. Statele membre trebuie sa ia masurile necesare pentru a garanta faptul ca sunt atinse exigentele de performanta energetica pentru cladiri, precum si mentinerea unor niveluri optime din punct de vedere al costurilor. Astfel, pana sfarsitul anului 2020, toate cladirile noi vor avea un consum minim de energie, aceasta urmand a proveni - in mare parte - din surse regenerabile. Cladirile ocupate si detinute de autoritatile publice vor indeplini aceste standarde incepand din 2018. Pentru a stimula masurile legate de eficienta energetica, se va asigura o finantare partiala din bugetul UE. Directiva face parte dintr-un pachet legislativ amplu, avand ca obiect eficienta energetica.

Politica energetica din UE s-a dezvoltat in ultimii zece ani, Comisia Europeana adoptand, succesiv, Carti Verzi si recenzii strategice ale politicilor energetice. In 2007, Consiliul European a solicitat Executivului comunitar sa pregateasca un nou plan de actiune pentru perioada ulterioara anului 2010. Scopul general al politicii energetice europene ramane asigurarea unui nivel de alimentare cu energie sigur, sustenabil si la preturi accesibile atat pentru furnizori, cat si pentru consumatori. Provocarile legate de energie la nivel global, progresul lent in lupta impotriva schimbarilor climatice, nevoia de a fi create noi locuri de munca in UE si necesitatea de a investi in retelele energetice evidentiaza necesitatea adoptarii unei noi strategii in ceea ce priveste furnizarea de energie in viitor. Propunerile Comisiei pentru elaborarea unei strategii in ceea ce priveste alimentarea cu energie in Europa pana in 2020 (Europe 2020 Strategy), denumita si „20-20-20”, se refera la angajamentul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera de pe continent cu 20%, pana in 2020, fata de nivelul din 1990 si cu 14% in comparatie cu 1995. De asemenea, initiativa Executivului de la Bruxelles vizeaza utilizarea de energie regenerabila in proportie de 20% din consumul total. Obiectivele de competitivitate, sustenabilitate si securitate in furnizare vizate pot fi atinse prin realizarea unei piete interne de energie, prin reducerea consumului si promovarea sistemelor inovatoare cu un consum redus de carbon. In conformitate cu obiectivele convenite la nivel international, pentru a limita cresterea temperaturii cu pana la maximum 2 grade Celsius fata de nivelul din epoca pre-industriala, Consiliul European a stabilit ca tinta pentru anul 2050 reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 80% - 95% in comparatie cu nivelul din 1990.

In ceea ce priveste infrastructura necesara pentru a realiza piata interna europeana a energiei, o dezbatere importanta privind viitorul cadru pentru retelele energetice de pe continent a fost lansata in 2008, pentru ca un an mai tarziu sa fie aprobate initiative care sa imbunatateasca retelele din regiunile baltice si mediteraneene, precum si din statele din Centrul si Estul Europei. Noul regulament privind notificarea investitiilor in infrastructura va contribui, de asemenea, la o mai buna monitorizare a utilizarii retelelor si la identificarea blocajelor in toate etapele: generare, transport, depozitare si procesare / rafinare. Astfel, prin Planul de Redresare Economica din Europa (European Economic Recovery Plan), comunitatea aloca aproape 4 miliarde euro pentru implementarea proiectelor din domeniul energiei regenerabile, in scopul de a promova obiectivele noii politici energetice, a contribui la redresarea economica si de a crea locuri de munca. Totodata, normele politicii de coeziune au fost revizuite pentru a permite continuarea investitiilor in eficientizarea consumului cladirilor rezidentiale din UE, proiectul avand potentialul de a atrage fonduri de 8 miliarde euro pana in 2013.

Pierderile energetice din Romania sunt - in medie - de 30%-35% din consumul de resurse primare, potrivit unui studiu referitor la securitatea energetica a tarii noastre, elaborat de Institutul European. Practic, la nivel national se consuma de patru ori mai multe resurse energetice decat in celelalte state europene, in conditiile in care resursele sunt limitate. Conform studiului citat, petrolul si gazele naturale ar putea disparea in urmatorii 14 - 15 ani, iar carbunele in 50 de ani. In Romania, carbunele este principalul combustibil pentru producerea de energie electrica, cu o contributie de 50%, diferenta fiind acoperita din surse hidro si nuclear-electrice. Obligatiile tarii noastre de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera se conformeaza obiectivelor politice ale UE citate mai sus, respectiv asa-numitul program "20-20-20". Pentru informatii suplimentare, https://ec.europa.eu