- Bugetul aprobat pentru anul 2025 este de 18 miliarde de lei, din care 16,7 miliarde de lei alocati pentru investitii. Mentionam ca se poate aproba si o suplimentare a bugetului alocat catre CNAIR conform legislatiei in vigoare daca situatia o impune. Sunt increzator ca CNAIR va beneficia in continuare de fonduri suficiente pentru a finaliza proiectele de infrastructura rutiera extrem de importante derulate la nivel national, dar si pentru a lansa altele noi care sa contribuie la dezvoltarea retelei de drumuri de mare viteza din Romania.

 

- Principala provocare a unui management profesionist consta in a preintampina problemele de orice natura ce pot aparea in orice ramura sau activitate din domeniul complex al transporturilor. Constructia coerenta si sustinuta a infrastructurii rutiere, in special de la preluarea mandatul meu in octombrie 2021, arata un management eficient, deschis multiplelor solutii tehnice si juridice si un sprijin constant al Guvernului in formarea politicilor publice din domeniul transporturilor rutiere. Dialogul continuu cu antreprenorii a demonstrat ca se pot gasi rapid aceste solutii ce pot aparea in derularea unui contract privind proiectele de infrastructura rutiera. In cultivarea acestui climat mi-am exercitat mandatul, incercand sa aduc un echilibru intre factorii profesionali administrativi, antreprenoriali si financiari. Astazi, a devenit o normalitate, atat pentru CNAIR, cat si pentru constructorii de buna-credinta, sa dam in trafic sectoare de drum inainte de termenul contractul asumat. Nimeni nu mai vrea sa piarda timpul. Am preintampinat cu succes blocajele care au aparut pe fondul clauzelor de impreviziune care afecteaza echilibrul contractelor aflate in derulare prin producerea unui eveniment imprevizibil care, de regula, intervine dupa incheierea contractului intre parti. In acest context, amintesc faptul ca punctul nevralgic a fost atins in timpul escaladarii nefericite a razboiului din Ucraina, fapt care a dus la o criza profunda si prelungita pe piata europeana si internationala. Pentru a depasi acest moment critic, respectiv momentul cresterii preturilor materialelor de constructie, CNAIR a facut demersuri care au dus la ajustarea preturilor contractelor aflate in derulare, astfel incat constructorii sa poata continua lucrarile si acest lucru se observa astazi pe santiere. De asemenea, astazi vorbim de solutii moderne in conceptia lucrarilor, asigurand respectarea tuturor standardelor de calitate, precum rezistenta si stabilitatea, durabilitatea, functionalitatea si finalizarea executiei.

Totodata, avem nevoie sa dezvoltam o infrastructura rutiera in armonie cu mediul inconjurator tinand cont, pe cat posibil, si de aspectul estetic. Calitatea pe care o detin, de manager al CNAIR, m-a convins ca exista un orizont pozitiv pentru economia Romaniei. La acest viitor participam cu totii si fiecare avem un rol bine determinat in evolutia economica a tarii. Din propria experienta, as pune egal intre modernizarea Romaniei si viitorul economiei.

 

- In prezent, avem santiere deschise in Romania pentru constructia a aproximativ 450 km drumuri de mare viteza si speram ca in acest an sa dam in trafic peste 200 km. Astfel, pentru anul 2025 estimam finalizarea lucrarilor pe urmatoarele sectoare de drum de mare viteza: 

• Autostrada de Centura Nord Bucuresti (A0) lotul 3 (6,6 km) si lotul 4 (4,7 km);

• Autostrada de Centura Sud Bucuresti (A0) lot 3 (17,97 km);

• Autostrada Sibiu - Pitesti, Sectiunea 5: Curtea de Arges - Pitesti (14,57 km);

• Nadaselu - Mihaiesti si Mihaiesti - Zimbor (24,58 km);

• Zimbor - Poarta Salajului (12,24 km);

• Ploiesti - Buzau, Lot 2 Mizil - Pietroasele (28,35 km) si Lot 3 Pietroasele - Buzau (13,9 km);

• Buzau - Focsani, finalizare tronson 1 (3,4 km);

• Focsani - Bacau, Lot 1 Focsani - Domnesti Targ (35,6 km) si Lot 2 Domnesti Targ - Racaciuni (38,78 km);

• Bacau - Pascani, Lot 1 Bacau (Saucesti) - Trifesti (30,3 km) si Lot 2 Trifesti - Gheraesti (18,99 km);

• Drum expres 4 A3 - DN1 (Tureni) (5 km);

• Drum expres Craiova - Pitesti, Tronsonul 4 (12,7 km);

• Drum Expres Braila - Galati (10,77 km).

Nu doresc sa fac promisiuni ca in 2025 vom deschide circulatiei "X" kilometri. Vom lasa timpul sa-si spuna in continuare cuvantul si nu vom forta lucrurile pentru a capata cati mai multi kilometri. Nu trebuie sa fie o concurenta intre numarul de kilometri deschisi si calitatea lucrarilor. Ne putem lauda cu cateva reusite privind infrastructura mare de transport rutier din Romania si anume: circulatia deschisa pe 197 km de drum de mare viteza in 2024, prima conexiune intre inelul de centura al Capitalei (A0) si A2, primii 100 de km deschisi pe A7, respectiv prima conexiune intre A7 si A3. De asemenea, vreau sa continuam in 2025 aceasta serie de reusite prin darea in trafic, asa cum am spus, a peste 200 km de drum de mare viteza, prin finalizarea in prima parte a acestui an a intregului semi-inel sudic al A0, precum si prin asigurarea conexiunilor de mare viteza intre Oltenia, Muntenia si Dobrogea (Craiova - Bucuresti - Constanta), dar si dintre Moldova si Muntenia (Pascani - Bucuresti). In 2026, conform termenelor contractuale, vor fi finalizati 102,5 km de drum de mare viteza, dar eu sper ca vom fi placut surprinsi de finalizarea anumitor proiecte inaintea termenelor contractuale. Va dau ca exemplu constructia sectiunii 4 a autostrazii Sibiu - Pitesti, Tigveni - Curtea de Arges, care are ca termen contractual de finalizare anul 2027, dar lucrarile au ajuns deja la un stadiu fizic de peste 62%.

 

- Daca am vorbit despre reusite, putem aminti cu regret si de proiecte intarziate, lotul 3 al A0 Sud, Bragadiru - Joita. Antreprenorul grec si-a asumat un nou termen contractual si promite ca in prima jumatate a acestui an vom putea circula pe intregul Sector Sudic din A0 (51,19 km). In mod repetat, acesta nu a reusit sa se mobilizeze corespunzator, desi vorbim despre o lucrare nu foarte complexa din punct de vedere tehnic. Noi, ca si beneficiar al acestui obiectiv, monitorizam in permanenta situatia din santier si depunem toate eforturile care tin de companie pentru ca lucrarile de constructie ale acestui sector important de autostrada sa fie finalizate cat mai curand. De asemenea, nu am ezitat sa aplicam antreprenorului sanctiuni pentru intarzierile inregistrate in derularea acestui contract. Avand in vedere stadiul fizic de aproximativ 76% si angajamentul constructorului, pana acum am evitat sa luam o masura dura, cum ar fi rezilierea contractului.

Cand vorbim despre derularea unor proiecte mari de infrastructura, automat vorbim si de o nevoie de a creste calitatea managementului atat in domeniul public, cat si in cel privat. CNAIR face eforturi de digitalizare si adaptare la provocarile constante ce apar in efectuarea managementului de proiect, in timp ce mediul privat depune eforturi sa-si mareasca constant portofoliul de proiecte castigate si sa obtina profit. Din aceasta cauza, pe viitor vom face tot ce tine de noi pentru a putea elimina "slaba mobilizare a antreprenorului" ca fiind una din principalele cauze ale intarzierii proiectelor de infrastructura din Romania.

 

- CNAIR asigura implementarea proiectelor de dezvoltare unitara a infrastructurii rutiere in stransa legatura cu interesele economice ale Romaniei. Strategia dezvoltarii infrastructurii rutiere din tara noastra este corelata cu cea a Uniunii Europene, astfel incat sa fie create culoare de transport europene cat mai lungi, care sa asigure transportul de marfa si de persoane pe o retea rutiera moderna de mare viteza. Trebuie mentionat si faptul ca dezvoltarea unei infrastructuri rutiere moderne inseamna crestere economica, crearea de noi locuri de munca, scurtarea timpilor de calatorie, sporirea sigurantei si confortului in trafic etc. Toate obiectivele CNAIR, ce deriva din legea de infiintare si din acte normative emise de managementul CNAIR, sunt importante, dar dezvoltarea armonioasa a unei infrastructuri de transport rutier de mare viteza ramane principalul obiectiv al companiei de drumuri.