Construirea a 500 de km de autostrazi (dintre care 250 km din fonduri europene si 250 km din bugetul national) si a 600 km de infrastructura regionala de conectare la TEN-T pana in 2022 reprezinta obiective prioritare stabilite de Guvernul Romaniei pentru urmatorii sase ani, tintele de dezvoltare fiind incluse in Strategia Nationala pentru Competitivitate (SNC) 2014-2020. De asemenea, obiectivele nationale vizeaza cresterea gradului de conectare a populatiei din localitati cu peste 2.000 P.E. (populatie echivalenta) la statii de epurare conforme (de la 50% in 2013 la 90% in 2020), precum si a gradului de conectare a populatiei la sistemele centralizate de alimentare cu apa curata si sanogena (de la 63% in 2013 la 95% in 2020). In ceea ce priveste proiectele de management al mediului, strategia 2014-2020 stabileste drept tinta cresterea numarului populatiei deservite de sistemele de management integrat al deseurilor cu doua milioane de locuitori pana in 2023, fata de nivelul actual.

 

Guvernul nu a inclus domeniul constructiilor in lista celor zece sectoare economice cu potential de specializare inteligenta, in pofida faptului ca acesta a avut o contributie de aproape 8% in PIB in 2013. Astfel, prin SNC, Executivul propune zece sectoare prioritare: turismul si ecoturismul, textilele si pielaria, lemnul si mobila, industriile creative, auto si componente auto, tehnologia informatiilor si comunicatiilor, procesarea alimentelor si a bauturilor, sanatatea si produsele farmaceutice, energia si managementul de mediu si bioeconomia (agricultura, silvicultura, pescuitul si acvacultura), biofarmaceutica si biotehnologiile. "Definirea sectoarelor prioritare pentru dezvoltarea competitiva nu inseamna ca alte ramuri de activitate vor fi defavorizate sau ca actiuni de dezvoltare ale lor nu vor fi intreprinse de autoritati, ci doar ca dintr-o serie de optiuni avand acces la toate informatiile disponibile, aceasta lista reprezinta rezultatul unei alegeri strategice", se arata in documentul pus la dispozitie de Ministerul Economiei.

 

Strategia de competivitate prevede faptul ca orice lege va trebui sa tina cont de impactul asupra IMM-urilor si propune introducerea unei perioade de sase luni intre emiterea unei noi legi care afecteaza mediul de afaceri si intrarea in vigoare a acesteia. De asemenea, Executivul vizeaza reducerea numarului de plati ale taxelor de la 39 in acest an la 13 in 2020, imbunatatirea pozitiei Romaniei in cadrul Indexului de Perceptie a Coruptiei de la 69 la 40 si reducerea economiei subterane de la 30% din PIB in acest an la cel mult 15% din PIB (media UE) pana in 2020. Se mai urmareste, totodata, ca numarul de IMM-uri raportate la 1.000 de locuitori sa creasca de la 23 anul trecut la 35 in 2020, dublarea cotei de piata mondiala a exporturilor, de la nivelul de circa 0,4% in 2013, precum si cresterea ponderii produselor de inalta tehnologie in exporturi la 10% in 2020. Prin SNC se mai propune, de asemenea, cresterea investitiilor straine directe (ISD) in sectoarele prioritare cu 5% la nivel agregat.

In ceea ce priveste fondurile europene, rata de absorbtie s-a situat la 11,5% la sfarsitul anului 2012. Pentru perioada 2014-2020, Romania a primit o suplimentare de fonduri europene (suma disponibila este de 39,3 miliarde euro, din care 21,8 miliarde euro aferenta fondurilor structurale si de coeziune). Comparativ, fondurile alocate Romaniei in exercitiul bugetar 2007-2013 au fost de 34,6 miliarde euro, respectiv 19,7 miliarde euro. Pentru a consulta documentul intregral al Strategiei Nationale de Competitivitate 2014-2020, click aici!