- Romania se afla astazi intr-un moment-cheie al evolutiei sale energetice. Cresterea capacitatilor de productie din surse regenerabile, diversificarea mixului energetic si accelerarea digitalizarii nu sunt doar obiective asumate prin politici europene, ci si raspunsuri concrete la nevoia de securitate energetica, competitivitate economica si protectie a infrastructurilor critice. Ultimii ani au demonstrat ca provocarile pietei de energie - de la infrastructura de retea sub presiune, la complexitatea proceselor administrative sau la schimbarile legislative rapide - nu trebuie privite exclusiv ca obstacole, ci ca oportunitati de modernizare si repozitionare strategica. Fiecare ajustare legislativa este o sansa de a aduce claritate si stabilitate, fiecare proiect amanat poate deveni un catalizator pentru colaborare inter-institutionala mai eficienta, iar fiecare constrangere tehnica poate stimula inovarea in planificare si investitii. In acest proces, diferenta dintre stagnare si progres tine adesea de perspectiva adoptata: a privi schimbarea ca pe o amenintare limiteaza reactia la masuri defensive, in timp ce a o percepe ca pe o oportunitate deschide drumul catre solutii curajoase, colaborative si orientate spre viitor.

Securitatea energetica nu se mai defineste astazi doar prin accesul constant la resurse, ci si prin capacitatea de a integra rapid surse diverse, de a gestiona inteligent fluxurile si de a raspunde in timp real la fluctuatiile de productie si consum. Evenimentul recent din 28 aprilie, cand un blackout a afectat Peninsula Iberica si sud-vestul Frantei, a demonstrat ca vulnerabilitatile din planificare, infrastructura si coordonare pot genera intreruperi majore cu impact asupra a milioane de cetateni si a altor infrastructuri critice. Lectia principala este ca astfel de incidente nu trebuie privite doar ca riscuri, ci si ca puncte de plecare pentru imbunatatirea guvernantei, transparentei si investitiilor in retele. In loc sa fie o exceptie izolata, acest eveniment poate accelera trecerea catre planificare proactiva si investitii anticipative, cresterea flexibilitatii sistemului, modernizarea si dezvoltarea interconexiunilor si integrarea completa a infrastructurii energetice in logica de rezilienta multisectoriala. In acest sens, dezvoltarea si digitalizarea retelelor de transport si distributie devin elemente de infrastructura critica, in aceeasi masura in care drumurile, porturile, caile ferate sau retelele de comunicatii sustin economia, iar investitiile in aceste domenii nu mai pot fi privite separat, ci ca parte a unei strategii integrate de securitate si competitivitate.

Aceasta perspectiva este in deplina consonanta cu Raportul Draghi privind competitivitatea Europei, care subliniaza nevoia unei strategii industriale capabile sa asigure acces la energie curata, stabila si la preturi competitive, ca fundament pentru reindustrializarea continentului. Raportul propune investitii masive in infrastructura critica, dezvoltarea lanturilor valorice europene pentru tehnologii strategice - baterii, hidrogen verde, fotovoltaice - si un cadru de reglementare previzibil, care sa incurajeze investitiile. Proiectele de modernizare a infrastructurii de transport si distributie a energie, corelate cu investitiile in digitalizare si formare profesionala, au potentialul de a crea un mediu favorabil reindustrializarii, cu accent pe productia de echipamente pentru energie regenerabila, tehnologii verzi si solutii inovatoare pentru eficienta energetica. Obiectivele se regasesc si in Planul de actiune al Comisiei Europene pentru energie la preturi accesibile, ce urmareste reducerea poverii energetice asupra consumatorilor si industriei prin diversificarea surselor de aprovizionare, accelerarea tranzitiei catre surse de energie cu emisii reduse de gaze cu efect de sera, investitii in retele inteligente si stocare, precum si integrarea pietelor de energie la nivel european pentru stabilitate si competitivitate. Pentru Romania, convergenta acestor doua viziuni reprezinta o oportunitate de pozitionare strategica: accesul la energie curata si competitiva poate transforma industrii traditionale - de la constructii si metalurgie, la productia de echipamente si IT - in campioni regionali, atragand investitii si consolidand rezilienta economica.

 

- Racordarea unei centrale eoliene nu inseamna doar lucrari in domeniul energiei, ci implica modernizarea drumurilor de acces, adaptarea retelelor de telecomunicatii, cooperarea cu administratiile locale si integrarea in planurile de dezvoltare regionala. Astfel, fiecare proiect de infrastructura energetica genereaza efecte pozitive in lant - de la crearea de locuri de munca, la cresterea atractivitatii pentru investitii straine si intarirea pozitiei Romaniei pe piata unica europeana. Potrivit studiului Valorem, deblocarea investitiilor suplimentare doar in retelele de distributie ar putea aduce pana la 10,6 miliarde euro anual in economie, sau echivalentul a 3,3% din PIB, cu beneficii directe in trei directii majore: imbunatatirea securitatii energetice, sprijinirea obiectivelor de decarbonizare si stimularea cresterii economice prin atragerea de noi investitii. Conform studiului, "cu acesti bani atrasi in economie anual, s-ar putea construi 30-40 de spitale, 1.000 de scoli sau 800-1.000 km de autostrada". Acest potential confirma ca modernizarea infrastructurii energetice nu este doar o componenta tehnica a tranzitiei verzi, ci si un instrument strategic de dezvoltare economica si competitivitate.

 

- In acest context, CRE are un rol esential in a crea platforme de dialog intre autoritati, industrie si mediul academic, facilitand schimbul de bune practici si corelarea politicilor nationale cu directiile strategice europene. CRE promoveaza abordari integrate care sa transforme provocarile in oportunitati: accelerarea digitalizarii retelelor, dezvoltarea infrastructurii critice cu standarde europene si implementarea de solutii inovatoare bazate pe inteligenta artificiala pentru optimizarea consumului si reducerea pierderilor. Pe partea de cercetare si inovare, CRE este implicat in proiecte europene si nationale ce vizeaza integrarea surselor regenerabile in retele inteligente, dezvoltarea de modele avansate de prognoza si utilizare a energiei, a modelelor inovative de Centrale Electrice Virtuale (VPP), mecanisme de integrare a infrastructurii de incarcare a autovehiculelor electrice (Vehicle to Grid - V2G), implementarea tehnologiilor de stocare etc. Aceste proiecte contribuie la adaptarea retelelor de transport si distributie la noile cerinte ale tranzitiei energetice si la atingerea obiectivelor de decarbonizare. In plus, din anul 2024, CRE reprezinta sectorul energetic din Romania in Eurelectric, organizatia umbrela a industriei europene de electricitate, ceea ce consolideaza vocea sectorului energetic romanesc in procesul de formulare a politicilor UE. Aceasta reprezentare ofera acces la schimburi directe de experienta, la consultari privind pachetele legislative europene si la bune practici implementate in alte state membre, permitand CRE sa transpuna in Romania solutii testate la nivel european. Astfel, prin aceste actiuni, CRE contribuie direct la consolidarea securitatii energetice, la cresterea competitivitatii economiei si la integrarea Romaniei in ecosistemul energetic european al viitorului.

 

- Digitalizarea si inteligenta artificiala nu mai sunt optiuni, ci componente esentiale ale securitatii si competitivitatii energetice. Platformele de monitorizare in timp real, prognoza avansata a productiei si consumului, identificarea automata a vulnerabilitatilor din retea si simularile predictive pot transforma modul in care este gestionata infrastructura energetica. Initiativele Comisiei Europene privind digitalizarea sistemului energetic - COM(2022) 552 - si foaia de parcurs pentru Inteligenta Artificiala si Digitalizare in Energie creeaza cadrul pentru ca Romania sa adopte standarde si practici comune la nivel european, consolidandu-si astfel capacitatea de a preveni, detecta si raspunde la amenintari cibernetice, dar si de a optimiza costurile energetice pentru industrie si populatie. Colaborarea public-privat ramane motorul acestei transformari. Atunci cand autoritatile, operatorii de retea, dezvoltatorii de proiecte, organizatiile profesionale, comunitatile locale si mediul academic lucreaza impreuna, barierele devin puncte de convergenta. Aceste parteneriate creeaza un mediu de incredere si impartasire a resurselor, esential pentru atragerea finantarii si accelerarea implementarii proiectelor. Implicarea timpurie a tuturor actorilor in faza de planificare reduce riscurile, optimizeaza costurile si asigura o implementare mai fluida, in timp ce integrarea componentelor de inovare - de la solutii digitale pentru managementul energiei, la tehnologii de stocare si automatizare - amplifica impactul economic si social. Printr-o abordare colaborativa si deschisa, Romania poate transforma tranzitia energetica intr-un catalizator pentru o crestere economica sustenabila, rezilienta infrastructurala si competitivitate pe termen lung.

 

- Pe termen scurt, Romania are sansa de a-si consolida infrastructura critica energetica prin investitii coordonate si prin valorificarea fondurilor europene disponibile, inclusiv din Mecanismul de Redresare si Rezilienta, Fondul pentru Modernizare si programele dedicate tranzitiei verzi. Aceste resurse pot fi directionate catre modernizarea retelelor, extinderea capacitatilor de interconectare, digitalizarea proceselor si implementarea de tehnologii de stocare a energiei. Pe termen mediu si lung, obiectivul este crearea unui ecosistem energetic national capabil sa sustina securitatea, competitivitatea si sustenabilitatea, integrand productia, transportul, distributia si consumul intr-un model coerent, flexibil si adaptabil la evolutiile regionale si globale. In acest drum, fiecare provocare - fie ca tine de legislatie, tehnologie sau piata - trebuie privita ca un punct de plecare pentru solutii inovatoare, integratoare si orientate spre viitor. Aceasta presupune o viziune strategica pe termen lung, in care energia devine nu doar un factor de siguranta si confort, ci si un instrument de crestere economica, atragere de investitii si consolidare a pozitiei Romaniei ca actor relevant in piata energetica europeana si regionala. Astfel, tranzitia energetica nu mai este doar o componenta a politicilor de mediu, ci o strategie de securitate nationala si o platforma de dezvoltare economica ce poate transforma Romania intr-un actor regional de referinta in domeniul energiei curate, al infrastructurilor critice inteligente si al competitivitatii industriale. Aceasta transformare implica o viziune integrata, care sa coreleze obiectivele de decarbonizare cu nevoile industriei, sa valorifice inovatia tehnologica si inteligenta artificiala in operarea retelelor, sa consolideze parteneriatele public–private si sa stimuleze investitiile pe termen lung. Printr-o planificare coerenta, adaptabila si conectata la tendintele europene si globale, Romania isi poate asigura nu doar independenta si rezilienta energetica, ci si o pozitie competitiva in lanturile valorice strategice ale viitorului.