Conform prognozelor actuale, ritmul anual de crestere economica in Romania s-ar putea tempera de la +4,1% in 2018 la +2,8% in 2019, pe fondul pe fondul temperarii consumului privat (principala componenta a PIB) si persistentei unui climat investitional dificil. Cu toate acestea, dinamica anuala a PIB ar putea re-accelera in 2020 (+3,3%) si 2021 (+3,7%), ca urmare a redinamizarii economiei mondiale si ameliorarii climatului investitional intern. Cu alte cuvinte, ritmul de crestere economica ar putea converge spre potential la cumpana dintre decenii, dupa ajustarea asteptata pentru 2019. Acestea sunt doar cateva din concluziile unui comunicat in care este prezentat scenariul macroeconomic central (cu o analiza a diverselor piete relevante), elaborat de expertii Bancii Transilvania (BT), sub semnatura dr. Andrei Radulescu, director de analiza macroeconomica in cadrul institutiei bancare.

„Am mentinut scenariul macroeconomic central pe termen mediu pentru economia interna, o revizuire a acestuia fiind posibila in luna aprilie a.c., prin incorporarea estimarilor provizorii privind dinamica PIB si componentelor din 2018, dar si a posibilelor modificari in sfera politicii economice. Astfel, in scenariul actual, ritmul de crestere economica va decelera de la +4,1% in 2018 la +2,8% in 2019, evolutie influentata de o serie de factori, cu impact nefavorabil pentru climatul investitional, cum ar fi temperarea dinamicii anuale a PIB din zona euro (principalul partener economic); provocarile din sfera comertului international; cresterea costurilor reale de finantare, inclusiv ca urmare a nivelului ridicat al dezechilibrelor macroeconomice (in 2018 deficitul de cont curent s-a adancit cu 57,7% de la un an la altul, iar ponderea deficitului bugetar in PIB s-a mentinut in apropiere de limita maxima a Pactului de Stabilitate si Crestere); acumularea de incertitudini din sfera mix-ului intern de politici economice”, se arata in analiza BT.

Cercetatorii institutiei bancare mai subliniaza ca, de altfel, investitiile straine directe s-au situat la doar 99 milioane de euro in decembrie 2018 (in scadere cu -71,4%), cel mai redus nivel din luna mai.

„In acest scenariu ne asteptam la o dinamica lenta a investitiilor productive (+2,3% in 2019), date fiind provocarile din sfera echilibrului macroeconomic, precum si incertitudinile induse de interventia agresiva a statului in economie. Totodata, previzionam decelerarea consumului privat (principala componenta a PIB) spre +4% in 2019 (cel mai redus ritm din 2013), pe fondul temperarii venitului real disponibil al populatiei si rebalansarii politicii economice. Pentru consumul public ne asteptam la o stagnare in 2019, in timp ce la nivelul cererii externe nete, prognozam o ajustare, pe fondul convergentei dintre ritmurile anuale de evolutie pentru exporturi si importuri (+5,3% respectiv +5,8%)”, avertizeaza analistii BT. In acelasi timp, insa, previziunile actuale indica o redinamizare a ritmului de crestere economica in 2020 (+3,3%) si 2021 (+3,7%), in convergenta spre potential, ca urmare a perspectivelor de ameliorare a climatului macro-financiar extern, cu impact pozitiv pentru investitiile productive pe plan intern.

„In acest scenariu dinamica anuala a investitiilor productive s-ar putea ameliora de la +2,3% in 2020 la +3,9% in 2021, cu un impact de antrenare pentru consumul privat. Astfel, principala componenta a PIB ar putea creste cu dinamici anuale de +5% in 2020, respectiv +5,3% in 2021, ajungand la niveluri apropiat de ritmul potential. De asemenea, prognozam o ameliorare a consumului public (ritm anuale de +1,1% in 2020 si +1% in 2021)”, se mai arata in raportul BT.

Echipa condusa de dr. Andrei Radulescu mai sustine, insa, ca exportul net s-ar putea deteriora in 2020 si 2021, ca urmare a reintensificarii decalajului dintre dinamica importurilor si ritmul exporturilor.

„In sfera pietei fortei de munca ne asteptam la un proces de consolidare pe termen scurt si la o schimbare de tendinta (de la ameliorare la deteriorare) pana la finalul anului, ca urmare a perspectivelor de evolutie a economiei sub ritmul potential si provocarilor din sfera climatului investitional (inclusiv interventia mai agresiva a statului in economie). Astfel, rata medie anuala a somajului ar putea creste de la 4,1% in 2019, la 4,6% in 2020 si la 5,1% in 2021”, avertizeaza specialistii BT.

Printre principalii factori de risc pentru dinamica economiei interne pe termen scurt si mediu (cu precadere in urmatoarele trei trimestre), expertii institutiei bancare ii mentioneaza pe cei legati de evolutiile macro-financiare globale si europene (inclusiv forma finala a Brexit, euroscepticismul, alegerile europarlamentare), mix-ul intern de politici economice (inclusiv absenta marjei de manevra, interventia agresiva a statului in economie si tergiversarea reformelor structurale), pozitionarea deficitara din perspectiva echilibrului macroeconomic comparativ cu tarile din regiune membre ale Uniunii Europene, tensiunile asociate alegerilor (europarlamentare si prezidentiale) si climatul geo-politic regional.

Prognozele enuntate in scenariul macroeconomic central al BT sunt sustinute si de analiza celor mai recente date statistice, efectuata de echipa de experti ai BT. Astfel, datele din estimarile provizorii (1) ale INS privind evolutia PIB si componentelor in trimestrul IV si intreg anul 2018 confirma decelerarea ritmului de crestere economica, pe fondul normalizarii consumului privat si scaderii investitiilor productive, intr-un context caracterizat prin deteriorarea climatului macroeconomic din zona euro (principalul partener economic) si acumularea de tensiuni si provocari din sfera echilibrului macroeconomic si mix-ului de politici economice pe plan intern. In consecinta, in 2018, economia interna a crescut cu +4,1%, in decelerare de la +7% in 2017 si consemnand, totodata, cel mai slab ritm din 2015. Cererea interna a contribuit cu 5,9 puncte procentuale la dinamica anuala a PIB din 2018, pe fondul mix-ului relaxat de politici economice. Consumul populatiei a crescut cu +5,2% (in decelerare de la +10% in 2017 si totodata, cel mai slab ritm din 2014), pe fondul temperarii venitului real disponibil al populatiei (inclusiv ca urmare a accelerarii inflatiei). Consumul public a contribuit cu 0,6 puncte procentuale la ritmul anual al PIB din 2018, in contextul implementarii de politici fiscal-bugetare si de venituri relaxate. Totodata, stocurile au avut o contributie de 2,7 puncte procentuale la dinamica anuala a economiei din 2018. Totodata, investitiile productive au scazut cu -3,2% (cea mai slaba evolutie din 2013), in contextul acumularii de riscuri si tensiuni, atat in sfera europeana, cat si pe plan intern (intensificarea dezechilibrului macroeconomic, incertitudinile din sfera politicii economice)”, se arata in analiza datelor de la INS, efectuata de specialistii BT.

Coroborand aceste date cu cele de la Eurostat, referitoare la evolutia economiei europene, analistii BT subliniaza ca, in 2018, PIB-ul zonei euro (principalul partener economic al Romaniei) a crescut cu +1,8%, in decelerare de la +2,4% in 2017 si consemnand, totodata, cea mai slaba dinamica din 2014. Potrivit BT, evolutia a fost determinata atat de deteriorarea cererii externe nete, cat si de acumularea de factori de incertitudine cu impact nefavorabil pentru indicatorii de incredere. Astfel, contributia cererii externe nete la dinamica PIB a inregistrat o evolutie nefavorabila in 2018, pe fondul resimtirii impactului tensiunilor comerciale globale si aprecierii cursului real efectiv al monedei euro, cu implicatii negative pentru exporturi, care au fost crestere cu +3% de la un an la altul, cel mai redus ritm din 2013. Importurile au consemnat un avans de +2,9%, in atenuare de la +3,9% in 2017. De asemenea, consumul privat a decelerat la +1,3% in 2018, cea mai slaba evolutie din 2014, pe fondul deteriorarii increderii consumatorilor si accelerarii inflatiei, factori care au contrabalansat climatul pozitiv din piata fortei de munca si nivelul redus al costurilor reale de finantare. Totodata, ritmul consumului public s-a temperat anul trecut, la +1%, minimul din 2014.

Mai mult, indicatorii macroeconomici comunicati la inceputul anului curent au inregistrat evolutii predominant nefavorabile. Pe de o parte, increderea in economie a scazut pentru a opta luna la rand in februarie, indicatorul Comisiei Europene atingand minimul din noiembrie 2016. Totodata, industria prelucratoare a scazut in februarie pentru prima oara din vara anului 2013, conform indicatorului PMI. Pe de alta parte, increderea investitorilor s-a ameliorat marginal in februarie, dar se mentine in zona minimelor din 2014 (conform indicatorului Sentix).

„Perspectivele de continuare a procesului de decelerare pe termen scurt coroborate cu persistenta inflatiei la un nivel inferior tintei (1,5% in februarie) au determinat Banca Centrala Europeana sa anunte lansarea unor noi masuri de relaxare monetara la a doua sedinta de politica monetara din acest an. Astfel, entitatea va derula noi operatiuni trimestriale de refinantare pe termen lung in perioada septembrie 2019-martie 2021. Conform scenariului revizuit recent de OCDE, ritmul de crestere economica din zona euro ar putea decelera la doar +1% in 2019, urmand sa accelereze la +1,2% in 2020. Altfel spus, economia din zona euro va evolua sub potential in 2019-2020”, se mai arata in raportul BT.