Comisia Europeana a prezentat avizele sale privind proiectele de planuri bugetare pentru 2020 ale statelor membre din zona euro, privind masurile luate in temeiul Pactului de stabilitate si de crestere si a adoptat al patrulea raport privind supravegherea consolidata vizand Grecia.

Comisia a luat, de asemenea, o serie de masuri, in cadrul Pactului de stabilitate si de crestere, vizand Ungaria si Romania.

Ea a formulat doua recomandari in cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative, un instrument care intentioneaza sa transmita un avertisment in cazul unei abateri semnificative de la cerintele componentei preventive a pactului. Procedura are, de asemenea, scopul de a ajuta statele membre sa revina la situatia bugetara in care ar fi fost, sau sa se apropie de aceasta, daca abaterea nu s-ar fi produs.

Pentru Ungaria, Comisia a stabilit ca nu a fost luata nicio masura eficace ca raspuns la Recomandarea Consiliului din iunie 2019. Ea propune adoptarea de catre Consiliu a unei decizii privind lipsa luarii unor masuri eficace si o recomandare revizuita adresata Ungariei de a lua masuri in 2020 pentru a corecta abaterea sa semnificativa de la traiectoria de ajustare in directia obiectivului bugetar pe termen mediu. Pentru Romania, Comisia a stabilit ca nu a fost luata nicio masura eficace ca raspuns la Recomandarea Consiliului din iunie 2019. Ea propune adoptarea de catre Consiliu a unei decizii privind lipsa luarii unor masuri eficace si o recomandare revizuita adresata Romaniei de a lua masuri in 2020 pentru a corecta abaterea sa semnificativa de la traiectoria de ajustare in directia obiectivului bugetar pe termen mediu.

Din luna iulie a acestui an si pentru prima data incepand cu 2002, niciun stat membru din zona euro nu face obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Este de asteptat ca ponderea datoriilor in raport cu PIB-ul zonei euro sa isi continue traiectoria descrescatoare din anii recenti si sa scada de la aproximativ 86 % in 2019 la aproximativ 85 % in 2020. Aceasta se intampla in contextul unei incetiniri a economiei europene si mondiale.

Vicepresedintele Valdis Dombrovskis, responsabil de moneda euro si de dialogul social, precum si de stabilitatea financiara, serviciile financiare si uniunea pietelor de capital, a declarat: „In contextul unor riscuri tot mai mari care greveaza perspectivele de crestere economica ale Europei, este incurajator sa constatam ca tari din zona euro, cum ar fi Germania si Tarile de Jos, utilizeaza marja de manevra bugetara pentru a sprijini investitiile. Cu toate acestea, ele au posibilitatea de a face mai mult. Pe de alta parte, state membre cu niveluri foarte inalte ale datoriilor – precum Belgia, Franta, Italia si Spania – ar trebui sa profite de costurile mici ale dobanzilor pentru a-si reduce datoriile. Aceasta ar trebui sa fie prioritatea lor.”

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice si financiare, impozitare si vama, a declarat: „In ultimii cinci ani, actuala Comisie a evaluat cu atentie proiectele de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro. Prin avizele din acest an, ne confirmam angajamentul de a aplica in mod flexibil si inteligent normele noastre comune, tinand cont de realitatile economice din fiecare tara si din zona euro in ansamblu. In acest sens, Comisia invita tarile cu datorii mari sa aplice politici fiscale prudente, incurajand in acelasi timp tarile care dispun de o marja de manevra bugetara sa continue sa faca investitii. Aceasta abordare diferentiata va consolida zona euro.”

Ca urmare a previziunilor economice recente din toamna anului 2019 si a consultarilor cu statele membre, Comisia a adoptat avizele sale privind proiectele de planuri bugetare ale tuturor tarilor din zona euro. Ea a constatat ca niciun proiect de plan bugetar pentru 2020 nu prezinta vreo nerespectare deosebit de grava a cerintelor Pactului de stabilitate si de crestere. Planurile a noua state membre respecta Pactul de stabilitate si de crestere in 2020; doua state membre il respecta in linii mari, iar pentru opt state membre planurile prezinta un risc de nerespectare in cursul anului viitor a Pactului de stabilitate si de crestere:

S-a constatat ca proiectele de planuri bugetare pentru 2020 intocmite de Germania, Irlanda, Grecia, Cipru, Lituania, Luxemburg, Malta, Tarile de Jos si Austria respecta Pactul de stabilitate si de crestere.

S-a constatat ca proiectele de planuri bugetare pentru 2020 intocmite de Estonia si Letonia respecta in linii mari Pactul de stabilitate si de crestere. Punerea in aplicare a proiectelor de planuri bugetare ar putea avea ca rezultat o oarecare abatere de la obiectivul bugetar pe termen mediu al Letoniei si de la traiectoria de ajustare in directia atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu in cazul Estoniei.

Pentru Belgia, Spania, Franta, Italia, Portugalia, Slovenia, Slovacia si Finlanda, proiectele de planuri bugetare prezinta un risc de nerespectare a Pactului de stabilitate si de crestere in 2020. Punerea in aplicare a planurilor acestor state membre ar putea avea ca rezultat o abatere semnificativa de la traiectoriile de ajustare in directia obiectivelor bugetare respective pe termen mediu. In cazurile Belgiei, Spaniei, Frantei si Italiei, se preconizeaza, de asemenea, nerespectarea criteriului de referinta privind reducerea datoriei.

In ansamblu, intre 2019 si 2020, se estimeaza ca numarul de state membre care isi vor atinge obiectivele bugetare pe termen mediu sau care le vor depasi va creste de la sase la noua. Comisia estimeaza ca deficitul structural agregat al zonei euro va creste cu 0,2 % din PIB-ul potential in 2020 (la - 1,1 %), ceea ce demonstreaza o orientare fiscala in linii mari neutra. Aceasta crestere a soldului structural este determinata in special de politicile fiscale expansioniste preconizate in statele membre care dispun de marja de manevra bugetara, in special Tarile de Jos si, intr-o mai mica masura, Germania (0,6 % si, respectiv, 0,4 % din PIB-ul potential) si de cresterea preconizata a deficitului structural al Italiei (0,3 % din PIB-ul potential). In ansamblu, politicile fiscale continua sa fie insuficient diferentiate in intreaga zona euro. Statele membre care dispun de marja de manevra bugetara pun in aplicare politici fiscale expansioniste si ar trebui sa fie pregatite sa isi utilizeze in continuare marja de manevra bugetara. Prin contrast, lipsa consolidarii in tarile cu probleme de sustenabilitate ramane un motiv de ingrijorare.

Comisia a adoptat, de asemenea, al patrulea raport privind Grecia in cadrul procesului de supraveghere consolidata care a fost activat dupa incheierea, in august 2018, a programului de sprijin pentru stabilitate desfasurat de Mecanismul european de stabilitate. Publicarea raportului survine in urma celei de a patra misiuni post-program desfasurata in Grecia, intre 23 si 26 septembrie 2019.

Raportul concluzioneaza ca Grecia a pregatit un buget pentru 2020 care indeplineste obiectivul de a realiza excedent primar convenit de 3,5 % din PIB intr-o maniera favorabila cresterii economice si ca guvernul a luat, in ansamblu, masurile necesare pentru a-si indeplini angajamentele specifice in materie de reforma pentru jumatatea anului 2019, in contextul avansarii unei agende de reforme ample. Desfasurarea unor actiuni suplimentare va fi esentiala pentru finalizarea si, acolo unde este necesar, accelerarea reformelor. Concluziile acestui raport vor fi discutate in cadrul reuniunii Eurogrupului din 4 decembrie 2019.

Comisia invita Eurogrupul si Consiliul sa discute pachetul de astazi si sa isi exprime sustinerea cu privire la orientarile prezentate astazi. Comisia va propune in timp util urmatoarele etape in cadrul Semestrului european, incluzand analiza anuala a cresterii pentru 2020, recomandarea privind politica economica a zonei euro, raportul privind mecanismul de alerta si proiectul de raport comun privind ocuparea fortei de munca.