In data de 9 martie 2019, Consiliului fiscal i-a fost remisa in format electronic adresa nr. 7007/8.03.2019, prin care i se solicita, in baza art. 53, alin. (2) din Legea responsabilitatii fiscalbugetare nr. 69/2010 (LRFB) republicata, formularea opiniei privind proiectul ordonantei de urgenta a Guvernului (OUG) pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificati in cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019 si Strategia fiscal-bugetara (SFB) 2019-2021. Necesitatea unor variante actualizate a aparut in contextul parametrilor legii bugetare pe anul 2019 aprobati in Parlament.

Referitor la parametrii bugetului general consolidat in perioada 2019-2021 in forma notificata impreuna cu adresa mai sus mentionata, Consiliul fiscal are urmatoarele observatii:

- O prima remarca vizeaza diferentele semnificative ce apar la nivelul bugetului consolidat aferent anului 2019 intre forma trimisa Consiliului fiscal spre formularea opiniei initiale in 31 ianuarie 2019 si cea ulterior aprobata de Guvern si trimisa in Parlament. Veniturile si cheltuielile totale sunt mai mari cu 1,165 miliarde lei, cu diferente semnificative in dimensionarea unor agregate de cheltuieli. Astfel, pe venituri, majorarea este localizata exclusiv la nivelul intrarilor estimate din fonduri UE nerambursabile, iar acestea par sa se regaseasca, impreuna cu cofinantarea aferenta la nivelul cheltuielilor de capital (mai mari cu 2,47 miliarde de lei, din care 1,4 miliarde par a corespunde veniturilor suplimentare de la UE si cofinantarii aferente1 ). Dincolo de majorarea mai sus mentionata de la nivelul cheltuielilor de capital, majorari semnificative apar la nivelul cheltuielilor cu bunurile si serviciile (+1,5 miliarde lei) si alte cheltuieli (+0,5 miliarde lei). In compensare, apar reduceri de proportii la nivelul cheltuielilor de asistenta sociala (-2,2 miliarde lei) si alte transferuri (-0,7 miliarde lei). Ambele reduceri de cheltuieli apar drept extrem de problematice si apreciem astfel ca ab initio exista presiuni suplimentare la adresa deficitului bugetului consolidat in raport cu cele deja identificate in opinia Consiliului fiscal din 5 februarie 2019. Data fiind executia bugetara la zi, evaluam dimensiunea sub-bugetarii probabile la circa 3,5 miliarde lei, dupa cum urmeaza:

a) In cazul cheltuielilor de asistenta sociala, sunt operate revizuiri descendente ale cheltuielilor estimate la nivelul bugetului de stat (-0,9 miliarde lei) si bugetului asigurarilor sociale de stat (-1,2 miliarde lei). Data fiind executia bugetara aferenta lunii ianuarie 2019, precum si majorarea de la 1.100 la 1.265 lei a valorii punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, apreciem ca suma bugetata in varianta aprobata de guvern a bugetului asigurarilor sociale de stat (BASS) apare drept inferioara necesarului probabil de plata pentru anul 2019 cu circa 2 miliarde lei, o suma mai mare decat reducerea de 1,2 miliarde lei operata la nivelul BASS. In plus, Consiliul fiscal nu a identificat elemente de natura sa justifice reducerea cheltuielilor de asistenta sociala aferente bugetului de stat comparativ cu varianta initiala a constructiei bugetare.

b) In cazul revizuirii descendente operate la nivelul categoriei alte transferuri, sursa principala este reprezentata de contributia Romaniei catre bugetul UE (-0,52 miliarde lei), o alta cheltuiala cu caracter nediscretionar (obligatoriu) pentru a carei reducere nu ii gasim o justificare

- Ulterior dezbaterilor parlamentare, varianta de buget consolidat pe anul 2019 aprobata de Guvern a consemnat o suplimentare a cheltuielilor totale si a deficitului cu 2,13 miliarde lei, avand drept sursa principala majorarea cu 2,03 miliarde lei a cheltuielilor de asistenta sociala generata de adoptarea amendamentului cu privire la dublarea alocatiei pentru copii, careia i se adauga o majorare a cheltuielilor cu bunuri si servicii (+0,47 miliarde lei) si a cheltuielilor de capital (0,28 miliarde lei), compensate partial de reducerea estimarii cu privire la anvelopa salariala din sectorul public cu 0,42 miliarde de lei. Impactul anualizat al majorarii alocatiilor pentru copii (2,56 miliarde lei) se regaseste si la nivelul proiectiilor bugetare pe termen mediu (2020 si 2021), tintele de deficit asumate fiind majorate cu suma respectiva in raport cu varianta notificata Consiliului fiscal in data de 31 ianuarie.

a) Consiliul fiscal remarca faptul ca, pentru prima data de la instalarea sa, tinta de deficit bugetar este majorata ulterior depunerii proiectului de buget in Parlament, in directa contradictie cu prevederile art. 15 al Legii finantelor publice;

b) Revizuirea ascendenta a tintelor de deficit in intervalul 2019-2021 implica lipsa asumarii oricarei ajustari structurale in primii doi ani acoperiti de Strategia fiscalbugetara si o reducere minora (de 0,25 pp. de PIB) a deficitului structural in 2021, data fiind traiectoria de crestere economica efectiva si potentiala a Comisia Nationala de Strategie si Prognoza. Deviatia fata de obiectivul pe termen mediu urmeaza a se situa la un nivel ridicat la finele perioadei acoperite de SFB 2019-2021 (1,8 pp. de PIB), in pofida faptului ca de la aparitia acesteia vor fi trecut 6 ani. Indiferent de obiectiile ce ar putea fi formulate fata de optimismul proiectiilor macroeconomice si cu privire la deficitul bugetar, evolutia de mai sus denota o completa lipsa de angajament atat fata de regulile instituite de legea responsabilitatii fiscal-bugetare, cat si de tratatele europene;

c) Consiliul fiscal isi mentine observatiile formulate in contextul opiniei din 5 februarie cu privire la caracterul excesiv de optimist al ipotezelor macroeconomice ce stau in spatele constructiei bugetare in 2019 si pe termen mediu, la dimensiunile exagerate ale proiectiilor veniturilor bugetare si la aparenta subdimensionare a unor agregate de cheltuieli bugetare de natura obligatorie pe termen mediu (asistenta sociala si cheltuieli de personal). Revizuirile ascendente operate la nivelul cheltuielilor cu bunurile si serviciile (+2 mld. lei raportat la constructia bugetara initiala) ne determina sa ne ridicam rezervele formulate in opinia initiala cu privire la dimensiunea acestui agregat bugetar, cand Consiliul fiscal aprecia drept dificila inscrierea in anvelopa proiectata. Cu toate acestea, date fiind modificarile survenite comparativ cu varianta de buget consolidat notificata initial, Consiliul fiscal formuleaza rezerve suplimentare si de mai mari dimensiuni (in sensul identificarii unei subevaluari a acestora) la adresa estimarilor aferente anului 2019 privind cheltuielile de asistenta sociala si contributia catre bugetul UE.

Concluzionand, majorarea tintei de deficit bugetar pentru anul 2019 si subdimensionarea aparenta a cheltuielilor de asistenta sociala si a celor aferente contributiei catre bugetul UE implica un deficit situat in imediata vecinatate a nivelului de referinta de 3% din PIB chiar si ignorand problemele legate de supradimensionarea veniturilor bugetare identificata in contextul opiniei Consiliului fiscal din 5 februarie 2019 (4,5 miliarde lei, in conditiile in care taxa pe activele bancare ar fi mentinuta in forma curenta).

Luand in calcul si aceasta supradimensionare, apreciem ca este probabil ca deficitul bugetar la finele anului curent sa ajunga la un nivel de circa 3,5% din PIB in conditiile mentinerii unor politici neschimbate. In ceea ce priveste evolutiile pe termen mediu, Consiliul fiscal isi mentine asertiunea cu privire la faptul ca balanta riscurilor este inclinata covarsitor in directia inregistrarii unor deficite mai ridicate decat cele preconizate de Strategia Fiscal-Bugetara 2019-2021, situate semnificativ deasupra nivelului de referinta de 3% din PIB aferent bratului corectiv al Pactului de Stabilitate si Crestere. Mai mult, comparativ cu evaluarea initiala, Consiliul fiscal apreciaza ca probabilitatea unei asemenea evolutii este in crestere semnificativa date fiind coordonatele fiscal-bugetare curente ale anului 2019 si revizuirile ascendente operate la nivelul tintelor de deficit bugetar pentru perioada 2020-2021.