Rezultatele celei de-a treia editii a analizei gradului de implementare a Strategiei Nationale de Competitivitate, publicata de INACO – Initiativa pentru Competitivitate in august 2019, pentru cele cinci axe strategice si cele 27 de directii de actiune, conform indicatorilor asumati de catre institutiile publice, arata regrese fata de anul trecut, informeaza un comunicat al organizatiei.

Astfel, din totalul celor 27 de obiective/directii de actiune, unul singur este realizat, 6 sunt partial realizate, iar restul de 20 sunt nerealizate, in multe dintre acestea regresul fiind semnificativ fata de tintele asumate.

Prin Strategia Nationala pentru Competitivitate (SNC) se fac eforturi de recuperare a decalajelor de dezvoltare, de imbunatatire a calitatii mediului investitional, administrativ, de sanatate, de educatie si cercetare. Acest document strategic este coordonat de Ministerul Economiei, in corelatie cu ciclul financiar european (2014-2020) si propune un pachet de solutii pentru a scapa din ceea ce se numeste „capcana tarilor cu venit mediu”, pentru valorificarea potentialului competitiv recunoscut, real, dar incomplet pus in valoare.

Sectoarele-cheie identificate, care sa devina motoare ale economiei, sunt: turismul si ecoturismul, textile si pielarie, lemn si mobila, constructii, industrii creative, industria auto si componente, tehnologia informatiilor si comunicatiilor, procesarea alimentelor si a bauturilor, sanatate si produse farmaceutice, energie si management de mediu, bioeconomie (agricultura, silvicultura, pescuit si acvacultura), biofarmaceutica si biotehnologii.

Potrivit unei HG pentru modificarea SNC 2015-2020, „evaluarea Strategiei se va realiza la nivelul Ministerului Economiei si anual va fi elaborat un raport prin care se va urmari stadiul atingerii obiectivelor din cadrul Strategiei Nationale pentru Competitivitate. Acest raport va integra si rezultatele monitorizarii Programelor Operationale, care vor sustine implementarea Strategiei Nationale pentru Competitivitate la nivelul Autoritatilor de Management si a Organismelor Intermediare la nivelul ministerelor de linie. Rapoartele anuale de evaluare vor fi prezentate si supuse aprobarii Ministrului Economiei”. Aceeasi strategie prevede obligatia monitorizarii si a evaluarii SNC de catre acelasi minister care a elaborat-o, respectiv Ministerul Economiei.

„Cercetarea independenta a INACO vine ca urmare a faptului ca, pana in acest moment, nu s-a facut publica nicio astfel de analiza a gradului de implementare, in functie de tintele pe care acest document strategic si le-a stabilit si asumat oficial prin Guvernul Romaniei”, a declarat conf. univ. dr. Andreea Paul, de la Facultatea de Relatii Economice Internationale a Academiei de Studii Economice Bucuresti, presedintele think-tank-ului INACO – Initiativa pentru Competitivitate.

„Alternativa pe care INACO o propune, in vederea atingerii obiectivelor din SNC, este crearea Grupurilor de Initiativa Locala pentru Economia Viitorului (GILEV). Acestea reprezinta un parteneriat intre reprezentanti ai sectoarelor public-privat de la nivel local si au misiunea de a elabora propuneri de politici publice locale alternative, conectate la economia viitorului. In acelasi timp, stimuleaza schimbul de experienta intre factorii implicati, deschiderea si modernizarea institutiilor publice si faciliteaza construirea bugetarii locale participative. Acest tip de bugetare creste transparenta in sectorul public si asigura ca, in cheltuirea banului public, sunt prioritare nevoile comunitatii. Prin crearea GILEV, va fi imbunatatita calitatea strategiilor economice si sociale ale Romaniei, iar aceasta va conduce la promovarea unei economii inovative, competitive, bazata pe cunoastere, dar si eco-friendly”, a adaugat Andreea Paul.

Analiza gradului de implementare a SNC evidentiaza si ca, in prezent, desi se afla in crestere, economia reala transmite semnale puternice de pierdere agresiva de competitivitate in comertul exterior. Deficitul comertului exterior a depasit 6,7 miliarde euro in anul 2018, reprezentand o deteriorare cu peste doua treimi fata de anul anterior, iar dezechilibrele continua sa se adanceasca accelerat in anul 2019. In primele cinci luni ale acestui an, Romania a importat cu aproape 3 miliarde de euro mai multe bunuri si servicii decat a exportat. Deficitul comercial s-a deteriorat, astfel, cu 84% fata de aceeasi perioada a anului anterior, conform celor mai recente date oficiale ale BNR. Deficitul comertului cu bunuri si servicii contribuie cu 87% la deficitul contului curent in acest an. Marfurile generale contribuie negativ cu peste 6,3 miliarde euro la acest deficit, iar excedentul serviciilor de peste 3,3 miliarde euro echilibreaza doar partial balanta. Mai mult, cota de piata mondiala de exporturi a Romaniei in 2018 este de 0,4%, reprezentand jumatate din tinta SNC, stabilita la 0,8%.

Aceste rezultate au fost relevate in urma unei analizei realizate de INACO – Initiativa pentru Competitivitate, in cadrul proiectului „Politici publice alternative pentru dezvoltare locala competitiva”, „Competenta face diferenta” – proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Capacitate Administrativa 2014-2020. Pentru a descarca studiul INACO, click aici!