"Statistica prezinta, cu alte cuvinte, domeniile unde riscul de faliment este cel mai ridicat. In constructii, de exemplu, sunt cu peste 150 de firme in faliment mai multe decat in 2014, semn ca acest segment prezinta riscuri semnificative. Sa construiesti un bloc nu reprezinta o afacere sigura, pentru ca depinde de fluctuatia preturilor materialelor de constructii, de forta de munca angajata si mai ales de nivelul cererii de apartamente. Mai mult, Legea darii in plata va face, cel mai probabil, acest segment si mai riscant, inasprirea conditiilor de creditare urmand sa reprezinte un risc suplimentar in 2016", explica analistii KeysFin.

Un numar semnificativ de proceduri de faliment erau deschise, anul trecut, si in activitati de consultanta pentru afaceri si management (129), intretinerea si reparatia autovehiculelor (98) si intermedieri in comertul cu diverse produse (97). Alte 5.182 de firme aflate in procedura de faliment proveneau din alte domenii de activitate.

Un alt aspect interesant, care reiese din statistica KeysFin, arata ca cele mai multe societati comerciale care ajung in procedura de faliment au, in medie, intre 7 si 9 ani de activitate. "Datele arata ca tendinta generala, cum ca o firma care a rezistat mai multi ani pe piata este mai sanatoasa, mai de incredere decat una nou-infiintata, nu este in totalitate adevarata. Graficul falimentelor arata ca riscul major este consemnat in cazul firmelor cu 7-9 ani de activitate, urmat de cele care au intre 20 si 23 de ani de la infiintare, ceea ce arata ca, pana la urma, experienta in business este importanta, insa nu genereaza neaparat un comportament imun la provocarile mediului de business", spun analistii.

 

Statistica KeysFin arata ca cele mai multe firme care au ajuns in situatie de faliment in 2015 au fost in Bucuresti (1.402), numarul acestora fiind dublu fata de nivelul din 2014 (699). In topul judetelor cu societati comerciale aflate in faliment, pe locurile urmatoare se afla Maramures (428 de firme), Timis (295 de companii), Brasov (294), Iasi (288), Mures (286), Constanta (260) si Arges (252 de societati). La polul opus s-au situat judetele Vaslui (38), Caras Severin (44), Ialomita (44), Salaj (48) si Calarasi (50).

"Cele mai multe falimente sunt in Bucuresti pentru ca si numarul firmelor este mai mare. De altfel, cu cat business-ul este mai dezvoltat, cu atat si riscurile de insolvente si falimente sunt mai mari. Situatia din Vaslui, Caras Severin si Ialomita nu inseamna ca in aceste zone este un vad economic excelent, ci ca sunt mai putine afaceri decat in alte locuri", au mai explicat analistii KeysFin.

Statistica arata, pe de alta parte, ca exista judete in care numarul procedurilor de faliment a crescut spectaculos fata de 2014. "In Arad avem inregistrate 124 de falimente fata de 75 in 2014, in Braila sunt 127 fata de numai 43 cu un an inainte, iar in Cluj avem un numar dublu de proceduri de faliment (216) comparativ cu nivelul din 2014. Situatia generala arata ca numarul falimentelor s-a accentuat in 2015, semn ca evolutia macroeconomica a Romaniei nu se traduce, neaparat, intr-o bunastare pentru intregul spectrul de business, cum nici toti romanii nu percep cresterea economica la acelasi nivel", au mai spus analistii KeysFin.