Prezent la conferinta specializata „Codul insolventei” (eveniment aflat la editia a V-a), Cristian Parvan, presedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), a facut cateva propuneri de imbunatatire a legislatiei specifice, printre care se regasesc majorarea pragului de 40.000 de lei de la care se poate cere deschiderea procedurii de insolventa si conversia in actiuni a creditelor actionarilor catre companiile aflate in procedura de reorganizare pe cale judiciara.

Presedintele PIAROM a mai afirmat cu acest prilej ca exista in economia nationala cel putin 200.000 de companii aflate in diverse faze ale insolventei, dar pe langa acestea figureaza ca functionale circa 260.000 de societati cu capital negativ.

"Mai avem in economie firme care nu sunt in insolventa, dar care au capital negativ, respectiv capital sub capitalul legal - si in Romania nu se intampla nimic. Aceste firme paraziteaza in continuare mediul de afaceri, iar in mod normal, in cazul in care cele 260.000 de companii nu isi completeaza capitalul in cel mult sase luni, ar trebui sa fie radiate, pentru bunul mers al economiei. Trebuie sa facem curat pe piata si, in acest sens, economia are nevoie de o lege a insolventei, dar aceasta ar trebui modificata", a declarat Cristian Parvan, presedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni - PIAROM.

In acest sens, una dintre propunerile PIAROM este marirea nivelului de 40.000 de lei al cuantumului minim al creantei de la care fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa, dar presedintele PIAROM a reliefat ca acesta este doar un model, nefiind propus un prag standard, intrucat acesta ar trebui stabilit pe baza situatiei existente in prezent, dar a adaugat ca pragul de 40.000 de lei pare mic.

„Avem insolvente in care actionarul a finantat ani de zile firma si este unul dintre cei mai mari creditori. Lucrul este putin ciudat din punct de vedere economic, ca sa fiu elegant. Si atunci una dintre propuneri este ca, inainte de insolventa, acestui actionar sau actionarilor care au imprumutat firma ani la rand si care sunt printre cei mai mari creditori sa li se converteasca aceste datorii in actiuni. Mi se pare firesc ca, daca tot au finantat ani de zile, sa-si ia actiunile pe baza banilor pe care i-au bagat, dupa care sa venim sa declansam insolventa", a spus Cristian Parvan.

A treia propunere a PIAROM ce vizeaza modificarea Legii nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa (care la randul sau a fost modificata si completata ulterior - n.r.) este ca, inainte de declararea insolventei, obligatoriu sa se treaca si prin alte procese care sa nu implice insolventa, cum ar fi o procedura de mediere intre creditori si companiile aflate in dificultate de plata, astfel incat sa se reduca numarul proceselor aflate actualmente in numar destul de mare pe rolul instantelor de judecata. „Medierea, de pilda, poate sa contribuie la solutionarea unor situatii extrem de dificile, pentru ca, de pilda, la companiile strategice, nu vad nicio solutie pentru iesirea din impas - nici de insolventa, nici de faliment. Legislatia specifica ar trebui sa fie elaborata astfel incat sa salvam cat mai mult din avutia economiei nationale”, a mai subliniat Cristian Parvan.

Actionarii firmelor cu capital negativ ar trebui sa depuna 25 de miliarde euro pentru ca acestea sa nu dispara, a avertizat, la aceeasi conferinta ce a avut loc marti, 27 februarie a.c., av. Gheorghe Piperea, partener la Piperea si Asociatii, citand un studiu al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) despre situatia existenta la nivelul anului 2015.

"Personal, am militat pentru a se mediatiza mai serios problema capitalurilor negative. Am citit cu mare surprindere si, fara sa fiu un mare fan al BNR, de data aceasta sunt foarte ingrijorat de ceea ce se scrie in aceste rapoarte, incepand din 2015, redactate de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, care vorbeste de acest capital negativ ce se extinde nu la 200.000 de firme, cum spune Cristian Parvan, ci la fix la 263.000 de firme. Aceasta era situatia la nivelul lunii iunie 2015. Nu am niciun motiv sa cred ca aceasta cifra s-a redus, ci dimpotriva, s-a majorat. La momentul respectiv se calculase, tot in acest raport, ca acest capital negativ are cifra uriasa de 103 miliarde lei, ceea ce inseamna 25 de miliarde euro", a declarat Gheorghe Piperea.

Capitalul negativ este generat de pierderile pe care cele peste 260.000 de societati le-au acumulat in decursul timpului, iar Gheorghe Piperea a avertizat ca, potrivit legislatiei in vigoare, acest gen de societati au doua variante: fie procedeaza la reintregirea capitalului social, fie trec la lichidarea companiei.

Conform raportului citat de Gheorghe Piperea, exista 29.000 de societati care se afla in insolventa, iar in aceste firme lucreaza 80.000 de salariati. Proportional, in cele 260.000 de societati lucreaza mult mai multi salariati care si-ar putea pierde locul de munca daca acele companii decapitalizate ar trece la lichidare sau ar intra in insolventa.

„Dupa cate observati sunt cam 25 miliarde euro pe care actionarii trebuie sa le depuna in firmele respective pentru a face ca acele societati sa nu dispara. Te intrebi unde sunt acesti bani... Desigur ca multi dintre ei sunt in tot felul de conturi offshore, dar exista o suma pe care nu o vede mai nimeni in momentul de fata. Nici macar statul care vrea sa se imprumute de la cetateni. In acest sens, trebuie spus ca 60 miliarde euro se afla in conturi bancare de depozit, cu 0,5% dobanda pe an. Care 0,5% dobanda pe an nici macar nu inseamna dobanda, pentru ca daca vrei sa-ti retragi banii respectivi sau sa faci vreo operatiune, in realitate devine o dobanda real-negativa pentru ca sunt comisioanele atat de mari, incat mananca inclusiv acea «mega-dobanda» de 0,5%. Dintre acesti 60 miliarde euro, circa 45 de miliarde de euro reprezinta economii ale populatiei, iar 15 miliarde euro sunt depozite ale persoanelor juridice. Deci, bani ar exista, doar ca acesti bani sunt facuti sa balteasca in conturile bancare, stand acolo pur si simplu si nefiind folositi nici macar de banci, pentru ca bancile, de vreo jumatate de an, de cand a inceput sa creasca indicele ROBOR, nu mai crediteaza nici macar persoanele fizice, cu exceptia programului «Prima Casa», care a fost relansat recent", a concluzionat Gheorghe Piperea.

In fine, dar nu in ultimul rand, un avertisment clar a fost facut la conferinta de practicienii in insolventa, mai ales ca Nicoleta Munteanu, partener in cadrul Euro Insol, a subliniat ca, „in perioada urmatoare, vom vedea companii foarte mari, de interes strategic chiar, care vor intra in insolventa. In contextul respectiv, practicienii in insolventa ar trebui sa fie pregatiti si sa recepteze fenomenul insolventei dintr-o alta perspectiva, nu numai din punct de vedere juridic sau economic, ci si din perspectiva intereselor de securitate ale statului roman. In acest cadru, dimensiunea manageriala a insolventei devine extrem de importanta atunci cand se impune implementarea unor planuri de reorganizare pentru companiile de importanta strategica. De aceea, trebuie aprofundata dimensiunea manageriala a insolventei - mai precis modul in care managementul insolventei (sau administrarea judicioasa a reorganizarii pe cale judiciara) se raliaza unui management de criza si unei identificari si solutionari a situatiilor de risc”.