Capacitatea Romaniei de a acumula capital de lucru se afla la cel mai scazut nivel dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, variatii accentuate fiind inregistrate si in functie de regiuni si judete. Un copil nascut in Romania astazi este asteptat sa-si atinga numai 60% din potentialul de lucru ca adult, comparativ cu o rata de 100% atinsa in cazul in care acelasi individ ar beneficia de educatia si serviciile de sanatate de calitate disponibile in alte state membre. O diferentiere este remarcata si intre copiii nascuti in judetele mai sarace ale tarii, care ajung adulti mult mai putin productivi fata de semenii lor din judetele mai prospere.

Acestea sunt principalele concluzii ale unui studiu realizat de Banca Mondiala - Markets and People.

"Disparitatile in rezultatele sistemului de educatie raman relevante in atat in interiorul, cat si intre regiunile Romaniei. Se produc schimbari, dar lacunele sistemului de invatamant primar si secundar persista. Diferentele sunt cele mai evidente intre zonele urbane si cele rurale, dar si intre diferite grupuri sociale. Este nevoie de reforme fundamentale atat la nivelul sistemului ca intreg, cat si la centrele de invatamant", se arata in analiza.

Printre masurile indicate de Banca Mondiala, mai facil de implementat si cu rezultate imediate, sunt propuse inregistrarea si utilizarea unor evidente care sa responsabilizeze sistemul si partile implicate in procesul de invatare si a rezultatelor acestuia; urmarirea progresului prin masurarea sistematica a impactului; elaborarea si aplicarea unei strategii mai flexibile de dezvoltare si evaluare a profesorilor; modernizarea profesiei didactice prin utilizarea de practici inovatoare de recrutare, motivare si dezvoltare, prin care profesorii sa fie recunoscuti si apreciati; modernizarea si tehnologizarea scolilor conform nevoilor specifice fiecarei unitati; asigurarea de asistenta sistematica directorilor de scoli pentru pregatirea personalului didactic pentru utilizarea de metodologii care sa implice in mod semnificativ elevii.

 

"Un sistem deficitar de formare a competentelor impiedica Romania sa raspunda noului context al economiei globale. Automatizarea proceselor de productie determina o cerere in crestere pentru abilitati cognitive, in timp ce numarul de locuri de munca ce implica aplicarea unor cunostinte procedurale de rutina este in scadere", se mai precizeaza in studiul Bancii Mondiale.

O schimbare de paradigma ar necesita reforme in sistemul de educatie primar si secundar, pentru a asigura cunostinte literare/ lingvistice si matematice de baza, dar si competente socio-emotionale si alte competente fundamentale. In plus, sunt necesare actiuni mai directionate pentru crearea unui sistem eficient de dezvoltare a competentelor, care sa includa o revizuire, rationalizare si eficientizare continua a programelor profesionale si de calificari; stimulente guvernamentale pentru implementarea de parteneriate public-private; recunoasterea cunostintelor dobandite prin sistemele educationale primare si secundare si asigurarea accesului studentilor la etape avansate de formare profesionala cand si unde au nevoie, dar si o coordonare eficienta a eforturilor factorilor-cheie ai ecosistemului de dezvoltare a competentelor.

 

Declinul populatiei, emigrarea extensiva si gradul redus de participare la forta de munca a romanilor (mai ales in mediul rural), reduc substantial calitatea resursei umane a tarii. Datele BM arata ca, in perioada 2000-2017, populatia Romaniei a scazut de la 22,8 milioane de locuitori la 19,6 milioane, si se asteapta ca aceasta scadere sa continue. Gradul de participare a fortei de munca din Romania, situat la circa 66% din populatia apta de lucru, este cel mai mic din Uniunea Europeana, mai ales din cauza unei slabe angajari a femeilor.

In plus, intre 3 si 5 milioane de romani traiesc si lucreaza in afara granitelor. Numarul emigrantilor romani apti de munca si care s-au stabilit in tarile OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) poate depasi 2,6 milioane de persoane, reprezentand circa 76% din emigrantii romani si aproximativ 20% din forta de munca totala a Romaniei. Ponderea emigrantilor cu studii superioare din totalul celor ce lucreaza in afara granitelor este, de asemenea, ridicata, fiind estimata la circa 23% din total.