Eliminarea timpului petrecut in trafic si banii economisiti sunt principalele avantaje semnalate de angajatii cladirilor de birouri care lucreaza in prezent de acasa, in timp ce la capitolul dezavantaje acestia puncteaza in primul rand lipsa socializarii directe cu colegii, urmata de dificultatile in separarea timpului dedicat activitatii profesionale de cel personal, reiese dintr-un sondaj realizat de compania de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Echinox.

Studiul a presupus aplicarea unui chestionar online unui numar de peste 200 de angajati care in mod traditional lucreaza de la birou, dar in ultimele saptamani au fost nevoiti sa isi desfasoare activitatea de acasa, ca parte a masurilor de distantare sociala adoptate pentru a limita raspandirea Covid-19. Respondentii au o varsta medie de 36 de ani si lucreaza in special in Bucuresti (88%), activitatea lor fiind desfasurata in domenii diverse, precum servicii profesionale (24%), financiar (18%), real estate (17%) sau tehnologie si telecomunicatii (13%). In medie, respondentii si-au desfasurat activitatea acasa timp de 15 zile lucratoare inainte de completarea chestionarului.

Eliminarea timpului pierdut in trafic, aspect apreciat de catre 80% dintre respondenti, reprezinta un avantaj considerabil in contextul in care, in medie, angajatii din Bucuresti parcurgeau distanta dintre locuinta si birou in circa 45 de minute intr-o zi obisnuita, potrivit unui studiu realizat de Cushman & Wakefield Echinox anul trecut. Urmatoarele avantaje sunt considerate a fi economiile financiare (pentru 49% dintre respondenti), imbunatatirea echilibrului intre activitatea personala si cea profesionala (43%), mai multa libertate in gestionarea programului de lucru (40%), precum si timpul suplimentar de odihna (33%).

Pe de alta parte, cel mai mare dezavantaj il reprezinta lipsa socializarii directe cu colegii, aspect semnalat de 74% dintre respondenti, urmat de dificultatile in separarea timpului dedicat activitatii profesionale de cel personal (44%), lipsa unui spatiu adecvat pentru desfasurarea activitatii (33%) si capacitatea mai scazuta de concentrare, ca urmare a factorilor disturbatori din locuinta (33%). Alte aspecte semnalate sunt legate de dificultatile in gestionarea relatiei cu clientii si colaboratorii (29%), problemele tehnice (26%) si lipsa feedback-ului direct cu privire la activitatea prestata (24%).

In acest context, exista un oarecare echilibru in ceea ce priveste descrierea generala a experientei lucrului de acasa. Astfel, 38% dintre respondenti caracterizeaza perioada de activitate de acasa drept foarte buna sau excelenta, 34% considera aceasta experienta ca fiind buna, in timp ce pentru 28% dintre acestia perioada este nesatisfacatoare sau chiar frustranta. Mai mult, optiunea de a lucra exclusiv de acasa dupa terminarea perioadei de restrictionare a activitatii este preferata de doar 3% dintre respondenti, cei mai multi optand pentru un program flexibil in care sa lucreze 4 zile de la birou si 1 de acasa (39% dintre respondenti) sau 3 zile la birou si 2 de acasa (27%). In medie, angajatii intervievati ar opta, daca ar avea posibilitatea, sa lucreze 3,4 zile de la birou si 1,6 zile de acasa.

Madalina Cojocaru, Partner Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Actualul context a determinat companiile sa ia masuri radicale pentru a proteja sanatatea angajatilor si a limita raspandirea Covid-19, astfel ca circa 80 - 90% dintre angajatii cladirilor de birouri lucreaza in prezent de acasa. Aceasta migrare masiva vine atat cu beneficii, cat si cu dezavantaje, care trebuie privite si din perspectiva caracterului temporar si oarecum obligatoriu al acestor masuri. Este imbucurator faptul ca o parte semnificativa a activitatilor din zona serviciilor au putut fi continuate si de acasa, evitand astfel blocajul unui numar suplimentar de companii. Cu toate acestea, consideram ca viitorul este al solutiilor mixte, in care prioritate va continua sa aiba biroul, acesta nefiind doar un spatiu fizic, ci si un spatiu de socializare si colaborare, care reflecta totodata valorile si cultura fiecarei organizatii in parte.”