Tranzitia spre modelul economic cu emisii zero poate proteja piata muncii de riscurile asociate schimbarilor climatice si poate crea pana la 300 de milioane de noi locuri de munca la nivel global pana in 2050, arata studiul Deloitte „Work toward net zero: The rise of the Green Collar workforce in a just transition”, cu conditia ca planurile de implementare a decarbonizarii sa reuneasca masuri concertate ale guvernelor si mediului de business, orientate atat spre indeplinirea obiectivelor de mediu, cat si spre politici de asistenta pentru angajati. Raportul atrage atentia asupra riscurilor generate de asa-numita „tranzitie pasiva”, care se concentreaza pe obiectivul decarbonizarii, dar destabilizeaza piata muncii prin masuri spontane, disparate, ignorand nevoile angajatilor, si subliniaza necesitatea realizarii unei tranzitii active, care urmareste atingerea obiectivelor economice si ecologice, dar in paralel transforma treptat piata muncii si redistribuie capitalul din industrii vulnerabile spre cele sustenabile.

In conditiile realizarii tranzitiei active, regiunile care s-ar bucura de cele mai multe locuri de munca nou-create sunt Asia-Pacific, care ar putea avea 180 de milioane de joburi noi pana in 2050, si Africa, cu 75 de milioane, in timp ce si Europa ar castiga 21 de milioane de locuri noi de munca, iar cele doua Americi, 26 de milioane, arata raportul. Regiunile cu populatii active in domenii traditionale, dependente de clima si de conditiile meteorologice sau puternic poluante sunt vizate cu prioritate de aceste evolutii, ceea ce inseamna ca noile joburi vor contribui la transformarea modelelor economice, la combaterea somajului, a saraciei si a discriminarii, precum si la diminuarea decalajului economic intre regiuni si continente.

Raportul subliniaza in acest context importanta pregatirii profesionistilor „verzi” ai viitorului, asa-numita categorie „Green Collar”, prin instruirea resursei umane potrivit noilor competente necesare si prin rescrierea fiselor de post in acord cu transformarile in curs. Exemplele de joburi „verzi” includ atat categorii ocupationale transformate, precum metalurgie cu instalatii pe baza de hidrogen, industrie constructoare de masini exclusiv electrice s.a., cat si joburi complet noi, create de noua realitate „zero emisii”, de exemplu, inginer operator de instalatii industriale cu hidrogen.

„Studiul puncteaza marile provocari legate de dinamica pietei muncii in urmatorii 50 de ani, in contextul tranzitiei catre economia verde, insa indica si o serie de elemente de oportunitate; intre acestea, cel mai important este faptul ca 80% dintre competentele necesare joburilor viitorului exista intrinsec in forta de munca actuala. Asadar, intregul proces poate fi privit ca unul de partiala conversie. Nu intamplator, 2023 a fost desemnat «European Year of the Skills»: transformarile din societate si din business trebuie sa gaseasca profesionistii diverselor domenii informati si pregatiti sa contribuie la o crestere economica durabila”, a declarat Raluca Bontas, Partener Gobal Employer Services, Deloitte Romania.

De asemenea, raportul subliniaza importanta unei tranzitii juste, care sa investeasca eficient si echitabil, valorificand resursele regenerabile si al tehnologiile „curate”, si sa sustina dezvoltarea regiunilor si a comunitatilor vulnerabile, in contextul in care potentialul de crestere economica este foarte diferit de la o regiune la alta, pe fondul particularitatilor climatice, culturale si politice ale fiecarui continent si areal. Astfel, o tranzitie justa ar putea diminua decalajele existente, arata raportul.

„Studiul accentueaza necesitatea de a aborda sistemic si incluziv obiectivul zero-emisii, fara a neglija efectele in piata muncii si diferentele dintre geografii, si ofera o serie de recomandari practice spre realizarea unei tranzitii active si juste, intre care planificarea clara si ambitioasa a etapelor decarbonizarii, mobilizarea coordonata a guvernelor si industriilor, precum si alocarea echitabila a resurselor si atragerea capitalului uman performant catre industrii sustenabile. Sunt preocupari si solutii pe care le-am regasit si pe agenda Forumului Economic International de la Davos de anul acesta, din ianuarie, si este de asteptat ca acestea sa concentreze in 2023 eforturile comunitare, deci si ale Romaniei, in cadrul noului Plan Industrial «Green Deal»”, a declarat Sorin Elisei, Director Consultanta, Deloitte Romania, si Liderul practicilor de sustenabilitate si energie.

Raportul Deloitte mai arata ca un set coordonat de actiuni de combatere a schimbarilor climatice ar putea contribui la cresterea economiei globale cu 43 de trilioane de dolari americani pana in 2070 (valoare actualizata neta). In scenariul opus, lipsa sau intarzierea unor astfel de masuri poate duce la pierderi globale de 178 de trilioane de dolari americani pana in 2070 (valoare actualizata neta) si la diminuarea PIB-ului mondial cu peste 7%.