Productia de ciment din 2022 a fost de aproximativ 10,2 milioane de tone, in scadere cu 4,4% fata de anul 2021, iar in primul trimestru din 2023 piata a inregistrat o noua contractie, de 7,5%, fata de aceeasi perioada a anului trecut, conform datelor de la Institutul National de Statistica (INS), analizate de CIROM - Patronatul din industria cimentului si altor produse minerale pentru constructii din Romania.

"Pentru 2023, Comisia Nationala de Prognoza estimeaza o tendinta generala de crestere a economiei, ritmul acesteia fiind sustinut in continuare de un aport semnificativ al sectorului constructiilor. Comisia estimeaza o crestere de 7% in acest an in sector, sustinuta in special de componenta constructiilor ingineresti, stimulata de absorbtia de fonduri europene. Totusi, conform aceluiasi raport al Comisiei Nationale de Prognoza, activitatea din industrie se va restrange sub impactul preturilor inca ridicate la energie electrica si gaze, sectoarele energointensive inregistrand si in acest an contractii de activitate", a declarat Marinela Drăcea, presedinta CIROM.

In prezent, in industria cimentului activeaza peste 10.000 de persoane, daca luam in calcul intregul lant valoric (inclusiv personalul din vanzari, transport, mentenanta etc.), din care in productia propriu-zisa sunt implicati aproximativ 3.000 de oameni.

 

Atingerea neutralitatii climatice pana in 2050 pe intregul lant valoric al cimentului si betonului este una dintre provocarile industriei cimentului, iar colaborarea cu autoritatile, care sa sustina eforturile industriei in acest sens, este primordiala. Investitiile in tehnologii noi pentru reducerea emisiilor de CO₂, precum cele de captare, transport si stocare a carbonului (CCS) pot atinge costuri intre 300-500 de milioane de euro, conform estimarilor CIROM.

"Este esential sa existe atat cadrul legal, cat si mecanismele de finantare, pentru dezvoltarea instalatiilor de captare, dar mai cu seama a infrastructurii de transport si stocare a CO₂-ului. Acest lucru se poate face prin elaborarea unei strategii nationale si a unui plan de actiune, precum si prin facilitarea accesului la finantare europeana si nationala din fondurile destinate decarbonizarii (Fondul de Modernizare, Fondul de Inovare etc.)", a adaugat Marinela Drăcea. 

Regulamentul propus de Comisia Europeana in martie 2023, "Net Zero Industry Act", reprezinta o buna oportunitate pentru Romania de a accelera implementarea investitiilor in Captare, Utilizare si Stocare de Carbon (CCUS) si in alte tehnologii curate. O atentie deosebita trebuie acordata in cadrul "Net Zero Industry Act" si dezvoltarii retelei de transport a CO₂ atat la nivel la nivel national, cat si european, astfel incat sa se asigure conditii echitabile de acces atat la locurile de stocare cat si la echipamentele/ conductele de transport ale acestuia.

"Proiectele de captare si stocare a carbonului (CCS) vor oferi Romaniei oportunitatea de a isi proteja sectoarele industriale care sunt greu de decarbonizat, asa cum sunt sectorul productiei cimentului si cel al productiei varului, unde aproximativ 60%, respectiv 75% din emisiile de CO₂ ale unei fabrici provin din chimia procesului tehnologic (decarbonatarea calcarului), iar aceste emisii de proces sunt practic ireductibile. Aceste industrii se numara printre cele care au cea mai mare nevoie de tehnologiile CCS, si este absolut necesar ca autoritatile romane sa actioneze cat mai repede posibil si sa isi asume rolul de integrator, astfel incat sa putem reconstrui Romania cu materiale de constructii produse local, deoarece nu exista societate moderna, durabila si sustenabila fara beton, nu exista beton fara ciment si in viitor nu va mai putea exista ciment fara captarea, transportul si utilizarea carbonului", a subliniat Marinela Drăcea.

 

Costurile cu energia reprezinta aproximativ 40% din cheltuielile operationale pentru producerea de ciment si 60% pentru var (conform BAT - Best Available Techniques), iar cresterea pretului la energie atrage dupa sine o presiune suplimentara pe costurile de productie. In aceste conditii, industria cimentului si a varului exploreaza variantele de a-si produce singura o parte din energie, fie ca este vorba despre energie eoliana, solara sau cea obtinuta din recuperarea energiei termice reziduale provenita din procese tehnologice industriale si face eforturi sustinute in acest sens. 

Totodata, pentru a-si putea reduce dependenta de combustibilii fosili si materiile prime naturale, e nevoie de o intensificare la nivel national a colectarii separate a deseurilor, ceea ce va contribui atat la cresterea cantitatilor de deseuri reciclate si valorificate, dar si la reducerea emisiilor de CO₂ si reducerea consumului de resurse naturale.

"Pentru 2023 si anii urmatori este necesar ca industria cimentului si varului sa continue sa intreprinda actiunile necesare in vederea atingerii obiectivelor de neutralitate climatica: cresterea eficientei energetice, reducerea emisiilor de CO₂, producerea de energie si reducerea dependentei de combustibili fosili si materii prime naturale. Pentru a ramane competitivi si a ne putea dezvolta durabil este esential sa avem o industrie romaneasca puternica. De aceea, punem un accent important in activitatea noastra si pe o comunicare si colaborare cat mai deschise cu autoritatile din Romania si din Parlamentul European, cu mediul academic, cu organizatiile non-guvernamentale, cu comunitatile locale precum si cu alte industrii, care sunt nevoite sa faca fata la aceleasi provocari, ca sa poata atinge neutralitatea climatica pana in 2050", a mai adaugat Marinela Drăcea.