O analiza recenta, publicata de Dodge Construction Network, arata ca de la preluarea mandatului sau, presedintele Donald Trump a pus in aplicare o serie de tarife asupra bunurilor importate SUA, zguduind dinamica comertului global si economia nationala. In previziunile pentru primul trimestru din acest an, expertii nord-americani presupuneau ca rata efectiva a tarifelor in SUA va creste de la 3% la 10% pana la sfarsitul lui 2025, conform informatiilor furnizate de Moody's Analytics. Pe masura ce incepe compilarea datelor pentru urmatoarele trei luni devine insa tot mai previzibila o inrautatire a situatie. La data de 12 martie a.c., rata tarifara medie ponderata in functie de schimburile comerciale din SUA se situa deja la 8,1 %, preconizandu-se ca nivelul maxim prognozat pentru acest an va fi atins pana in luna iunie si nu pana la finele exercitiului financiar curent. Astfel, rata efectiva a tarifelor va ajunge la 12 %.

Incepand cu 4 martie, SUA au impus o taxa suplimentara de 20% pentru toate importurile din China. In replica, statul asiatic a stabilit un tarif de 15% pe anumite produse (inclusiv carbune, gaz natural lichefiat si mai multe produse alimentare si animale) si altul de 10 % pe produse precum titeiul si utilajele agricole. De asemenea, chinezii intentioneaza limitarea dreptului a 15 companii americane de a cumpara orice bunuri chinezesti fara permisiune. De la aceeasi data, SUA au impus un tarif de 25 % asupra tuturor importurilor din Mexic, cu exceptia bunurilor care fac obiectul USMCA (United States–Mexico–Canada Agreement) - care vor fi supuse unui tarif de 25 % de la 2 aprilie. De asemenea, SUA au prevazut o taxa de 10% pentru ingrasaminte. Statul vizat intentioneaza sa anunte tarifele sale de retorsiune la 2 aprilie. Tot atunci, SUA au stabilit un tarif de 25% asupra tuturor importurilor din Canada, cu exceptia marfurilor care fac obiectul USMCA, care vor fi supuse unei taxe de 25% de la 2 aprilie. De asemenea, s-a stabilit un tarif de 10% pentru produsele energetice (de exemplu, titei si gaze naturale) si ingrasaminte. Canada a reactionat rapid, prin tarife de retorsiune initiale pentru importuri din SUA in valoare de 21 de miliarde USD. Administratia Trump si-a declarat intentia de a impune o taxa suplimentara de 25% pentru cupru si cherestea. Aceasta masura nu a fost inca pusa in aplicare, iar data de incepere este nedeterminata. La 12 martie, SUA au impus un tarif de 25% pentru toate importurile de otel si aluminiu. In consecinta, Canada a stabilit tarife pentru alte 21 de miliarde USD de bunuri importate din SUA, inclusiv otel si aluminiu. In ceea ce priveste relatiile comerciale cu Uniunea Europeana, s-a declarat intentia impunerii unei taxe de 25% pentru toate bunurile, dar masura respectiva nu a fost finalizata. In replica, autoritatile comunitare au anuntat aplicarea de tarife vamale in cuantum de 28 de miliarde USD pe bunuri din SUA incepand cu 1 aprilie. La data de 4 martie, seful administratiei de la Washington si-a declarat intentia de a lua masuri de reciprocitate fata de orice partener comercial care aplica tarife produselor americane, incepand cu 2 aprilie. Cu toate acestea, expertii afirma ca ar putea dura peste sase luni pentru ca aceste schimbari sa aiba loc.

Riscul imediat pentru industria constructiilor va fi reprezentat de variatiile preturilor la materiale. Industria de profil din SUA se va confrunta cu costuri mai mari ale materiilor prime daca producatorii nu vor gasi produse sau materii prime alternative, nu isi vor reorienta lantul de aprovizionare sau nu vor beneficia de o scutire pentru anumite bunuri. De reamintit ca bunurile din Canada, Mexic si China reprezinta aproximativ 41% din importurile din SUA.

Dupa ce s-au stabilizat in cea mai mare parte a anului 2024, costurile intrarilor din sectorul constructiilor sunt in prezent cu aproximativ 40% mai mari decat in februarie 2020, potrivit Biroului de Statistica a Muncii din SUA. Spre deosebire de cresterile tarifare din 2018 - 2019, producatorii si consumatorii au o capacitate limitata de a absorbi noi majorari de preturi in acest mediu deja puternic inflationist. Situatia va afecta, de asemenea, in mod disproportionat intreprinderile mici si mijlocii, care au o capacitate limitata de a absorbi aceste costuri mai mari. Cererea puternica de constructii pe pietele rezidentiale si nerezidentiale va mentine, de asemenea, o presiune in crestere asupra preturilor in acest an.

In ceea ce priveste preturile otelului si aluminiului, conform datelor Departamentului de Comert, SUA importa aproximativ 40% din aluminiu si 25% din otel din Canada, la care se adauga inca 12% din cantitatea totala utilizata de otel din Mexic. Ca urmare a masurilor recente, 

marile otelarii si topitorii de aluminiu din SUA ar putea beneficia de pe urma tarifelor majorate, deoarece cererea se va modifica la nivel national, iar acestea isi vor putea creste in mod direct preturile. Cu toate acestea, procesatorii care  achizitioneaza produsele se vor confrunta cu costuri mai mari. De reamintit faptul ca otelul si aluminiul au utilizari extinse in aval in industria constructiilor - cu aplicatii intr-o gama larga de tipuri de cladiri, poduri, tuneluri, linii de cale ferata si in cadrul produselor pentru constructii (aparate, componente electrice, masini etc.).

In 2018, cand Trump a impus un tarif de 25 % la importurile de otel si un tarif de 10 % la importurile de aluminiu, consecintele nu s-au lasat asteptate: productia interna de otel a crescut cu 6 milioane de tone in 2019 comparativ cu 2017, iar cea de aluminiu cu 350.000 de tone. Insa industria constructiilor, impreuna cu sectoarele de productie si transport, s-au confruntat cu costuri de productie mai mari si cu o crestere mai lenta, potrivit unui studiu realizat de Federal Reserve in 2019. In prezent, majorarile tarifare sunt mai accentuate si vor afecta atat materiile prime, cat si produsele finite. Ca urmare, exista un risc mai mare ca proiectele de constructii aflate in faza de planificare sa fie amanate sau anulate, pe masura ce proprietarii si dezvoltatorii vor deveni tot mai ingrijorati de volatilitatea preturilor si de eventualele perturbari ale lantului de aprovizionare.

Deja dupa pandemie proiectele au avut nevoie de mai mult timp pentru a trece de etapa de planificare. Astfel, numarul mediu de luni necesare pentru ca un proiect nerezidential (cu o valoare cuprinsa intre 20 si 500 de milioane USD) sa finalizeze etapa de planificare a devenit cu 6,5 luni mai lung in primul trimestru din 2025, decat era in perioada similara din 2019.

In ceea ce priveste lemnul si cheresteaua, folosite intensiv in SUA la constructiile rezidentiale, ordinul executiv de la 1 martie a.c. a stabilit demararea unui proces de investigare a efectele asupra securitatii nationale exercitat de importurile acestor materiale. Un document similar a fost semnat la 25 februarie cu privire la importurile de cupru. Acest lucru creste riscul ca SUA sa impuna tarife suplimentare pentru produsele in cauza inca din acest an. Ca urmare, constructorii de locuinte s-ar putea confrunta cu costuri mai mari pentru materiale precum cherestea, cupru, gips, fier si otel. Potrivit datelor oficiale, peste 70 % din importurile de cherestea din lemn de esenta moale si gips din SUA provin din Canada si Mexic. Conform analizelor, piata imobiliara din SUA este deja subaprovizionata cu aproximativ 1,2 milioane de unitati locative, iar noua situatie ar putea limita si mai mult viteza de adaptare a ofertei. Pe masura ce constructorii se confrunta cu costuri de productie mai mari si le transfera consumatorilor, cumparatorii de locuinte vor fi nevoiti sa plateasca mai mult, ceea ce va limita masiv accesibilitatea. Ratele ipotecare vor continua, de asemenea, sa oscileze intre 6% si 7% in acest an.

Implicatiile macroeconomice ale masurilor respective sunt inca in curs de analizare. Daca aplicarea noilor tarife va fi de scurta durata, iar ele vor fi utilizate in principal ca tactici de negociere cu Canada si Mexic, industria va fi capabila sa evite un risc semnificativ de scadere. Cu toate acestea, in ultimele saptamani, comunicatele administratiei Trump au sugerat ca tarifele sunt pe termen mai lung si au o prioritate ridicata. Pe masura ce riscul de majorare a preturilor pentru consumatori si producatori va creste, sansele de instalare a unor dezechilibre macroeconomice vor spori la randul lor, un efect imediat fiind acela al mentinerii inflatiei la cote ridicate. Rapiditatea cu care aceste politici sunt modificate adauga, de asemenea, multa incertitudine si confuzie pe piata. Indicele de optimism masurat pentru intreprinderile mici indica niveluri foarte ridicate de incertitudine in randul proprietarilor, care, pe masura ce iau in considerare schimbarile de politica comerciala, vor amana orice decizie privind proiectele pana cand lucrurile se vor clarifica. Cele mai recente previziuni ale Moody's Analytics sugereaza ca PIB-ul SUA va creste cu 1,9% in 2025 (in scadere de la 2,2%, cat indicau prognozele anterioare). De asemenea, o noua decelerare a cresterii va avea loc in 2026, in conditiile in care schimbarile de politica tarifara vor avea un impact puternic asupra industriei constructiilor la sfarsitul anului 2025 si inceputul celui urmator. 

Chiar daca furnizorii din SUA activi pe segmentele vizate de modificari autohtoni vor beneficia de tarifele mai ridicate, majoritatea producatorilor se vor confrunta cu costuri mai mari ale materiilor prime si vor fi mai vulnerabili in fata problemelor cu lanturile de aprovizionare. Pe masura ce tara se va deconecta de la anumite surse externe, va creste cererea de forta de munca interna si de aprovizionare cu produse realizate pe plan national. Luand in calcul deficitul actual de forta de munca din industria constructiilor, va fi extrem de dificila identificarea unor bazine noi de angajati pentru unitatile respective. Chiar si aparentele grupuri favorizare de furnizori se vor confrunta cu majorari ale costurilor de modernizare a instalatiilor existente si cu cheltuieli mai mari cu forta de munca. Daca administratia Trump va adopta politici care sa permita intrarea legala in SUA a unui numar mai mare de lucratori calificati, aceasta s-ar putea sa fie o solutie, insa luand in calcul timpul necesar pentru a face investitii si a construi fabrici locale care sa satisfaca cererea din resurse interne, nu este de asteptat ca o asemenea solutie sa produca efecte pe termen scurt. 

In pofida tuturor problemelor enumerate anterior, specialistii Dodge prognozeaza o crestere de 10% a numarului de constructii demarate in 2025. Datorita avansului puternic din 2024, economia SUA a inceput anul 2025 pe o baza solida. Astfel, PIB-ul a crescut cu un procent solid de 2,8% in 2024, inflatia s-a apropiat de tinta de 2% stabilita de banca centrala, iar somajul a ramas la un nivel confortabil de 4%. Analizand un numar mare de indicatori masurati la inceputul lui 2025, desi economia SUA a dat anumite semne de slabiciune, sansele unei recesiuni raman relativ scazute, cel putin pe termen scurt. Pentru informatii suplimentare, click aici