PPAM sustine cresterea productiei de agregate si adaptarea legislatiei |
Producatori & Furnizori Publicat de Ovidiu Stefanescu 19 Nov 2024 06:25 |
La nivel national productia de roci de constructii in general (inclusiv agregate minerale) s-a situat, in ultimii ani, in jurul cantitatii de 120 milioane tone/ an, potrivit datelor Patronatului Producatorilor de Agregate Minerale (PPAM). Estimarile se bazeaza pe informatiile obtinute de la ANRM (actuala ANRMPSG - Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Minier, Petrolier si al Stocarii Geologice a Dioxidului de Carbon). Dr. ing. Ionel Ureche, presedintele PPAM, estimeaza ca un nivel similar s-a inregistrat si in 2023 si s-ar putea mentine si in 2024, Romania aflandu-se in primul esalon la nivelul tarilor europene (aici sunt luate in considerare inclusiv Rusia si Turcia). Aceasta clasificare se realizeaza anual, de catre expertii de la UEPG (Union Européenne des Producteurs de Granulats), pe baza datelor furnizate de catre tarile membre.
PPAM este singura asociatie nationala care promoveaza interesele producatorilor de agregate minerale, fiind afiliata la European Aggregates Association (UEPG). Patronatul acorda sprijin membrilor sai, promovand interesele comune ale acestora si asigurandu-se ca punctele de vedere formulate sunt comunicate atat la nivel national, organizatiilor care le reglementeaza activitatea, cat si european, prin UEPG.
- Ce estimari aveti privind evolutia pietei de agregate minerale din Romania? Care sunt perspectivele pentru viitor, in acest domeniu?
- Daca luam in considerare unul dintre indicatorii specifici din domeniu, respectiv consumul mediu de agregate/ cap de locuitor/ an, Romania se situeaza in jurul valorii medii la nivel european, adica un consum mediu de 6,4 tone agregate/ cap de locuitor/ an. Este important sa avem in vedere productia anuala realizata, oarecum stabila in ultimii ani, pentru a vedea in ce masura reusim sa acoperim necesarul de roci de constructii pentru proiectele care urmeaza sa fie puse in opera in perioada urmatoare.
Anul 2024 a inceput pe un trend pozitiv pe piata de agregate minerale, influentat oarecum si de alegerile locale care au avut loc in luna iunie. Proiectele mari de infrastructura, aflate in lucru, se deruleaza in general in parametri prevazuti. Ne asteptam insa ca, in partea a doua a anului, sa observam o usoara scadere a productiei la nivel national cauzata in special de declinul inregistrat in zona proiectelor mai mici, de la nivel local, generat de intarzierea platilor catre constructori.
Evolutia viitoare a pietei de agregate minerale in Romania va fi influentata in special de proiectele de infrastructura mare de transport rutier si feroviar, care, conform datelor oferite de Ministerul Transporturilor, se estimeaza ca vor beneficia pana la sfarsitul acestui deceniu de fonduri in valoare de 42 miliarde euro. Aceste finantari vor fi asigurate atat din fonduri europene, precum PNRR, cat si de la bugetul de stat, prin proiecte cum ar fi Anghel Saligny.
Pe baza datelor prezentate de CNAIR, referitoare la proiectele mari de infrastructura, repartizate pe regiuni de dezvoltare, pentru perioada ramasa pana in 2030, putem aprecia ca in urmatorii 5 ani urmeaza sa fie construiti in Romania in jur de 2.500 km de autostrazi si drumuri expres si circa 600 km de cale ferata, la care se adauga efectuarea de lucrari de reparatii la alti 420 km de cale ferata.
Daca luam in considerare consumurile medii de agregate care sunt necesare pentru construirea unui km de autostrada, de drum expres, respectiv de CF, rezulta ca in urmatorii 5 ani necesarul de agregate, doar pentru infrastructura mare de transport rutier si feroviar, se situeaza in jurul cantitatii de 300 de milioane de tone. Tinand cont de faptul ca aceste materii prime sunt utilizate si in multe alte sectoare de constructii civile si industriale si avand in vedere cresterile semnificative, comparativ cu anii trecuti, in privinta volumelor de lucrari, rezulta necesitatea unei cresteri a productiei in viitor. Intrebarea care se pune este daca, in conditiile actuale, impuse de procedurile de autorizare existente, se va putea realiza aceasta crestere.
- Care este potentialul de roci de constructii de care dispune Romania?
- Romania sta destul de bine in privinta potentialului de resurse minerale in general si cu atat mai mult al celui de roci pentru constructii. Principalele resurse exploatabile in cariera se situeaza in general in zona arcului carpatic. La acestea se mai adauga depozitele de nisipuri si pietrisuri care sunt legate de marile bazine hidrografice. Totusi, nu putem vorbi de o repartitie uniforma a acestor resurse, astfel ca exista diferente intre regiuni, sub acest aspect. Trebuie sa tinem seama si de distanta de transport pana la locul in care urmeaza a fi utilizate aceste resurse. Marile proiecte de infrastructura nu sunt repartizate uniform, iar conform hartii prezentate de CNAIR, cel mai mare volum de lucrari urmeaza sa fie efectuate in regiunea de nord-est a tarii, adica acolo unde sunt cele mai putine resurse.
In plus mai apare o problema - si anume faptul ca peste majoritatea zonelor cu resurse de roci de constructii se suprapun arii naturale protejate. Sigur, cu totii suntem de acord ca este vital sa ne protejam natura dar in opinia mea, este necesar sa gasim un echilibru intre nevoia de conservare a naturii si cererea de materii prime pentru numeroasele proiecte de constructii, mai ales ca, se stie ca la acest capitol suntem mult ramasi in urma altor state europene.
- Ce capacitate totala de productie de agregate exista in Romania, in acest moment si cati oameni sunt angajati in acest domeniu?
- Din punct de vedere tehnic capacitatea totala de productie pentru agregate minerale in Romania este mai mare decat productia realizata in acest moment, astfel incat nu exista riscul ca din acest punct de vedere sa avem probleme in a asigura necesarul de astfel de materii prime. Multe dintre firmele care produc agregate minerale au in portofoliul de activitate si productia altor materiale de constructii (betoane, ciment etc.), astfel incat este dificil de apreciat numarul de angajati implicati strict in piata de agregate. La nivel national avem, in acest moment, peste 1.000 de locatii in care se exploateaza roci de constructii (cariere si balastiere), iar numarul angajatilor care lucreaza in acestea se situeaza in jurul a 6.000 de persoane, la care se adauga personalul auxiliar din vanzari, transport, calitate etc.
- Ce provocari sunt in industria agregatelor minerale, in acest moment, si ce propuneri de remediere a problemelor are PPAM?
- Exploatarea rocilor de constructii suscita un interes major atat in contextul geo-economic regional cat si in cel national avand in vedere in special proiectele de investitii in infrastructura. Intentia noastra este sa scoatem in evidenta oportunitatile legate de existenta acestor proiecte, precum si provocarile legate de problematica cu care se confrunta acest sector si care ar putea sa puna in pericol realizarea lor.
Principalii factori care ingreuneaza exploatarea resurselor minerale sunt legati in primul rand de legislatia stufoasa si neclara privind autorizarea activitatilor miniere la care se adauga necorelarile intre diversele acte normative aplicabile domeniului minier. Toate acestea duc la proceduri de autorizare greoaie si de lunga durata. Mai trebuie adaugate lipsa unui indrumar standardizat pentru parcurgerea procedurilor de autorizare si absenta unei comunicari/ colaborari eficiente intre principalele institutii de reglementare: ANRMPSG, APM, ABA, ANANP etc.
Consecintele acestei situatii sunt extrem de grave atat pentru companiile care lucreaza in domeniu cat si pentru stat deoarece duc la o valorificare ineficienta a resurselor minerale, la aparitia a tot mai multor exploatari ilegale care incurajeaza fenomenul de concurenta neloiala, la pierderi insemnate pentru bugetul de stat si bugetele locale si, intr-un final, la imposibilitatea de asigurare a materiilor prime pentru proiectele de infrastructura si cele de constructii.
Pentru remedierea acestor deficiente organizatia noastra, PPAM, a propus o serie de masuri concrete cum ar fi:
- facilitarea dreptului de acces si a dreptului de utilizare a terenurilor cu resurse si rezerve prin adoptarea unor derogari de la procedurile standard de achizitie si inchiriere
- revizuirea procedurilor de acordare a dreptului de exploatare a resurselor minerale cum ar fi: emiterea si aprobarea permiselor si licentelor de exploatare, durata permiselor, posibilitatea extinderii/ reducerii perimetrelor miniere
- modificarea procedurilor de autorizare din domeniu mediu, ape, arii protejate prin: simplificarea procedurilor, stabilirea unui traseu de parcurs si a unui flux eficientizat al documentelor (Birou Unic), conditii si limite de derogari in cazul ariilor protejate
- adaptarea procedurilor de autorizare referitoare la cadastru, urbanism, legislatie in constructii la domeniul specific al exploatarii resurselor minerale
- simplificarea procedurilor de schimbare a categoriei de folosinta pentru terenurile din perimetrele miniere (terenuri agricole, pasuni, terenuri forestiere)
- clarificarea si simplificarea procedurilor necesare la obtinerea aprobarilor pentru: patrimoniu, monumente istorice, situri arheologice.
- In ce actiuni este implicata asociatia si ce proiecte si obiective are stabilite pentru anul 2024?
- PPAM impreuna cu membrii si partenerii sai participa activ alaturi de reprezentantii institutiilor statului, ai societatii civile si de alte parti interesate la armonizarea legislatiei existente si la crearea unui cadru legislativ care sa permita o mai buna si eficienta valorificare a resurselor minerale. Principalul eveniment organizat de catre PPAM in anul 2024 a fost reprezentat de conferinta cu tema "Exploatarea resurselor minerale de roci de constructii din Romania, solutii de sustenabilitate, concurenta loiala si dezvoltare durabila". Manifestarea, organizata in parteneriat cu Comisia pentru Energie, Infrastructura Energetica si Resurse Minerale din Senatul Romaniei si cu Uniunea Europeana a Producatorilor de Agregate (UEPG - Union Européenne des Producteurs de Granulats), a avut loc in data de 20 martie 2024, la Palatul Parlamentului din Bucuresti, sala Avram Iancu.
Au fost prezenti peste 130 de participanti iar printre lectori s-au numarat: senatorul Antal Lórant - Presedintele Comisiei pentru energie, infrastructura energetica si resurse minerale, Antonis Antoniou Latouros - Presedinte UEPG si Fincke Dirk secretar general UEPG, Sorin Grindeanu - Ministrul Transporturilor, Mircea Abrudean - Secretar General al Guvernului, Adriana Petcu - Presedintele ANRM, Mariana Ionita - Secretar General Ministerul Transporturilor, dr. Barbara Bendandi - Director Conservare WWF si Laura Coca - Policy Officer/ Avocat WWF, la care s-au adaugat alti vorbitori din mediul economic, academic si al asociatiilor profesionale.
Dintre obiectivele concrete initiate deja in parteneriat cu colegii din PATROMAT (Federatia patronala din industria materialelor de constructii) pe care le avem in vedere in viitorul imediat, se remarca propunerea de completare si modificare a Legii Minelor nr. 85/2003, cu completarile ulterioare, in vederea inlaturarii unor impedimente majore in domeniul valorificarii resurselor minerale, propunerea de completare si modificare a Proiectului de Lege privind Codul Silvic, prin adaugarea unui articol referitor la scoaterile din fond forestier din perspectiva domeniului nostru de activitate, propunerea de completare si modificare a Codului Administrativ, prin modificarea articolelor referitoare la: "stabilirea modalitatilor de exercitare a dreptului de proprietate publica", "actul administrativ prin care se acorda inchirierea", "procedurile de dare in administrare, concesionare, inchiriere" etc., propunerea de completare si modificare a Proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 17/2014 privind unele masuri de reglementare a vanzarii terenurilor agricole situate in extravilan.
La aceste initiative legislative se adauga o serie de memorii si puncte de vedere transmise institutiilor care au rol de reglementare, precum si o serie de propuneri punctuale ce vizeaza simplificarea procedurilor de autorizare.
|