Pentru anul in curs este prognozata o sporire de 6% a evolutiei consumului mondial aparent de produse siderurgice, pana la 1,44 miliarde tone, urmand a fi inregistrat un nou record al cererii, potrivit unor date publicate de World Steel Association (WSA). Productia de otel brut din cele 62 de state monitorizate de institutie a insumat, in primele opt luni ale anului in curs, 1,023 miliarde tone, in crestere cu 0,9% fata de nivelul aceleiasi perioade din 2011. Astfel, in intervalul ianuarie-august a.c., in Africa si Orientul Mijlociu s-au fabricat 665,7 milioane de tone de otel, cu 2% mai mult fata de intervalul similar al anului trecut. De asemenea, in Uniunea Europeana s-au produs 115,7 milioane de tone (-4,6%), in timp ce in America de Nord s-au realizat 82,5 milioane de tone (+4,4%). In luna august a.c., China a continuat sa inregistreze cea mai mare productie de otel din intreaga lume, situata la 58,7 milioane de tone, in scadere, insa, cu 1,7% fata de luna corespunzatoare din 2011. Cel mai important producator european de otel in luna august 2012 a fost reprezentat de Germania (3,36 milioane de tone), urmata de Turcia (3 milioane de tone). SUA au produs 7,5 milioane de tone, in vreme ce in Brazilia s-au fabricat 2,8 milioane de tone, fiind cel mai mare producator din America Latina. Unitatile de productie a otelului la nivel global au functionat, in luna august a.c., la 75,5% din capacitate, in scadere cu 3,9% fata de cele 31 de zile anterioare. Comparativ cu luna august 2011, in perioada corespunzatoare a acestui an gradul de utilizare a echipamentelor din fabricile de otel s-a redus cu 3,2%.

 

Din punct de vedere al cotatiei otelului de tip mediteranean tranzactionat in Europa, nivelul maxim din 2012 al acestora s-a consemnat in prima saptamana din luna martie a.c., cand o tona de otel s-a vandut cu 540 de euro. La mijlocul lunii iunie a avut loc cea mai abrupta depreciere a cotatiei, la 345 USD/tona, insa aceasta a fost numai punctuala, deoarece pretul a urcat brusc, in cel mult doua zile, la 400 USD/tona, dupa care, in iulie a fluctuat in jurul acestei valori, cu volume de tranzactionare relativ reduse, ceea ce induca interesul scazut al investitorilor. Ca urmare a deteriorarii situatiei economice generale pe fondul acutizarii crizei datoriilor suverane din UE, s-a instalat un trend descendent, insa continuu, al cotatiei, pana la minima anuala de 330 USD/tona de la mijlocul lunii septembrie. Cotatia a urcat apoi usor, pana la cel mult 360 USD/tona, pe 24 septembrie, dupa care a ajuns la 360 USD/tona numai patru zile mai tarziu si, ulterior, s-a diminuat cu 10 USD (destul de mult), la 350 USD/tona, pe 1 octombrie. Diagrama reflecta, astfel, cu exactitate instabilitatea pietei si incertitudinea investitorilor, aspecte coroborate cu actiunile haotice ale detinatorilor de fonduri speculative care se implica in tranzactii doar pentru maximizarea profitului, fara insa a mai avea succesul de dinaintea recesiunii, cand piata mondiala de materii prime (metale) avea un grad sporit de predictibilitate.