Emisii zero nete de CO2 pana in 2050: aceasta ambitie, propusa de Uniunea Europeana si de 191 de state inca de la Acordul de la Paris din 2015, impune companiilor din domeniul constructiilor - unul dintre sectoarele cu cele mai mari emisii de carbon - sa vina cu solutii noi. Iata cinci idei promitatoare in favoarea unei constructii 100% sustenabile Net Zero Carbon.

 

In 2022, industria constructiilor este inca responsabila pentru aproape 40% din toate emisiile de gaze cu efect de sera de pe planeta. Este timpul sa schimbam cursul pentru a limita cat mai mult posibil efectele schimbarilor climatice. Este timpul sa analizam in special consumul de energie si amprenta de carbon ale cladirilor.

Desi acest sector a facut multe progrese in ultimii cativa ani, mai are inca un drum lung de parcurs pentru a atinge obiectivul de neutralitate a carbonului pana in 2050 stabilit prin Acordul de la Paris. Peste tot in lume, liderii din domeniul constructiilor sunt de acord si iau in considerare schimbari ample pentru a oferi solutii constructive cu emisii reduse de carbon, si anume imbunatatirea performantei materialelor pe care le folosesc si decarbonizarea proceselor de productie.

 

Exista trei aspecte care trebuie luate in calcul – mediu, economic si reglementari – „Prin reglementarea de mediu RE2020, Franta arata calea spre decarbonizarea practicilor si abordarilor din sectorul constructiilor”, afirma Pascal Eveillard, director de constructii durabile la Saint-Gobain. „Ulterior, Finlanda, Danemarca si Suedia au planificat deja integrarea in reglementarile lor a unor cerinte cu emisii reduse de carbon, iar Uniunea Europeana analizeaza cum sa stabileasca indicatori cu emisii reduse de carbon pentru regulamentul sau privind produsele de constructie si pentru directiva privind performanta energetica a cladirilor, aflata in curs de revizuire.” Reglementarile sunt intarite de etichete voluntare, cum ar fi HQE (standarde de mediu de inalta calitate) si LEED (Leadership in Energy and Environmental Design). Pentru companiile de constructii, toate acestea reprezinta oportunitati de a dezvolta solutii noi, mai durabile si mai virtuoase.

Iata cinci moduri in care industria constructiilor se straduieste sa isi reduca emisiile de carbon pentru a face fata provocarilor climatice si de mediu.

 

Nu este nimic nou in ceea ce priveste utilizarea fibrei de sticla sau a vatei minerale de sticla ca material izolant. In sectorul constructiilor, acestea sunt materiale izolante care nu necesita nicio prezentare. Dar ele pot fi in continuare optimizate si, intr-adevar, echipele de cercetare si dezvoltare analizeaza cum sa le creasca performanta energetica, reducand in acelasi timp amprenta asupra mediului. ISOVER a venit cu o solutie convingatoare prin introducerea unui nou tip de fibra de sticla. Aceasta versiune patentata cu design ecologic a fost dezvoltata tinand cont de evaluarea ciclului de viata (LCA) a produsului. Aceasta dispune de un nou liant bio-sursa preluat din subprodusele industriilor cerealelor si zaharului. Pe langa calitatile sale de izolare fonica si termica, este mai comod de instalat, generand o cantitate de praf mai mica decat versiunea traditionala.

 

Deoarece ia in considerare intregul ciclu de viata (de la extragerea materiilor prime pana la reciclarea produsului dupa utilizare), aceasta vata minerala cu liant de provenienta bio reduce atat consumul de energie, cat si emisiile de gaze cu efect de sera. Procesul sau de fabricare utilizeaza minimum 40% de cioburi sau particule de sticla reciclate din produse industriale sau de uz casnic, cum ar fi parbrize, sticle si asa mai departe. Utilizarea de cioburi ofera doua avantaje. In primul rand, economiseste resursele naturale si reduce considerabil consumul de energie in timpul procesului de fuziune a sticlei. In al doilea rand, utilizarea cioburilor nu este dependenta de carbon, spre deosebire de cea a materiilor prime virgine.

In plus fata de utilizarea cioburilor in procesul sau de fabricatie, ISOVER a stabilit un sistem de reciclare a fibrei de sticla in circuit inchis.

Aceste tipuri de vata minerala genereaza anual aproape 90.000 de tone de deseuri* - in principal sub forma de resturi provenite de pe santierele de constructii sau de demolare - care altfel ar fi fost ingropate. Aceasta parte a ciclului de viata al fibrei de sticla este reorganizata in acest nou sistem de reciclare, care contribuie la reducerea poluarii, exploatand in acelasi timp un volum mai mic de materie prima.

 

Sase miliarde**: acesta este numarul de metri cubi de beton turnat in fiecare an la nivel global. Saint-Gobain Weber dezvolta noi formule pentru produse cu emisii reduse de dioxid de carbon care inlocuiesc cimentul si nisipul, folosind un amestec de co-produse minerale si/sau deseuri din alte industrii.

 

La fel de eficient ca si cimentul traditional si oferind acelasi nivel de performanta, cimentul decarbonizat de la Weber este obtinut prin utilizarea cenusii volatile produse prin arderea biomasei (atunci cand sunt arse materiale organice, cum ar fi lemnul sau deseurile agricole pe baza de plante). Acest liant ecologic face posibila producerea unui material durabil care reduce amprenta de carbon cu pana la 70%. Acesta ofera un adevarat beneficiu pentru mediu in ceea ce priveste conservarea resurselor naturale si decarbonizarea proceselor industriale.

 

Fie ca este vorba de gips-carton sau de izolatii, departamentele de cercetare si dezvoltare lucreaza pentru a reduce densitatea materialelor, cautand sa determine proportiile minime de materiale care vor atinge performantele cautate. Mai putina risipa de resurse inseamna mai putin consum de energie si o amprenta de carbon controlata. Constructiile usoare sunt in mod clar in plina dezvoltare!

Pe langa economia de materiale, constructia usoara este, de asemenea, flexibila si adaptabila, dupa cum demonstreaza fatadele F4 realizate de ISOVER si Placo®. Aceste materiale pentru pereti exteriori de noua generatie pot fi demontate pentru a facilita lucrarile de extindere si deconstructie, pe langa faptul ca ofera o instalare rapida si o amprenta de carbon redusa in comparatie cu sistemele traditionale.

 

Taiata la dimensiuni in fabrica si asamblata printr-un proces uscat, fatada F4 este eficienta din punct de vedere energetic. Consumul sau de apa si emisiile de CO2 reprezinta doar jumatate din cele utilizate pentru un invelis traditional din beton. Rezultatele: trecerea de la 120 kg / 265 lbs de CO2/m2 la 60 kg / 132 lbs de CO2/m2! Acest sistem usor imbunatateste ciclul de viata al produsului, deoarece, atunci cand se demoleaza, materialele rezultate pot fi refolosite in diverse industrii.

 

Ce s-ar intampla daca vitrajele inteligente s-ar dovedi a fi una dintre cele mai bune solutii pentru construirea de cladiri cu emisii de carbon zero si consum de energie zero? O solutie este reprezentata de vitrajele triplu izolante, care au in compozitie doua sticle cu pelicule de joasa emisivitate, obtinandu-se valori ale coeficientului de transfer termic ce satisfac cerintele nZEB sau Casa Pasiva. Dezvoltata de Saint-Gobain, sticla PLANISTAR® SUN PLUS asigura simultan izolare termica, protectie solara si transmisie luminoasa ridicata.

 

Contributia acestuia provine in principal de la procesul de fabricare. Saint-Gobain si-a modernizat complet fabrica de sticla float pentru a reduce cantitatea de CO2 emisa in timpul fabricarii sale. Aceste linii ultra-eficiente sunt echipate cu cuptoare care permit reducerea pierderilor de consum de energie cu 19%. In plus, adaugarea de cioburi pentru producerea sticlei limiteaza emisiile de CO2 la 200 kg/tona sticla fata de 500 kg CO2/tona sticla rezultate din procesul de productie folosind materii prime noi. Aceasta este una dintre calitatile sticlei: poate fi reciclata la nesfarsit, fara a-si pierde proprietatile, conservand astfel resursele naturale.

 

In timp ce materialele contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, exista un alt domeniu de inovare care trebuie urmarit: procesele industriale, care sunt imbunatatite in mod continuu pentru a reduce consumul de energie. Pentru a optimiza aceste linii de productie in vederea atingerii obiectivului "zero emisii de carbon" pana in 2050, Saint-Gobain se angajeaza sa utilizeze energie electrica in procesele sale. Grupul a investit recent 25 de milioane de euro in unitatea de productie de placi de gips-carton din Norvegia, devenind astfel prima fabrica neutra din punct de vedere al emisiilor de carbon din lume.

 

Pana in prezent, fabrica din Fredrikstad a fost alimentata cu gaze naturale. Cu toate acestea, energia verde va prelua acum locul. Urmand sa fie finalizat la inceputul anului 2023, acest proiect cu emisii zero de carbon ar trebui sa permita economisirea a peste 20.000 de tone de emisii de CO2 anual, reducand in acelasi timp consumul de energie. Pana in 2025, Grupul intentioneaza sa implementeze acest tip de transformare industriala la alte situri (pe mai multe continente), extinzand in acelasi timp capacitatea acestui proces de a utiliza majoritatea tipurilor de energie regenerabila disponibile la nivel local: electricitate verde, biomasa, biogaz, hidrogen verde etc.

O investitie majora pentru a spori considerabil efortul "Zero carbon": utilizarea cuptoarelor SBM (Submerged Burner Melter) pentru productia de vata minerala. Cuptoarele de moda veche, alimentate cu carbune si consumatoare de energie sunt de domeniul trecutului, iar acum e timpul sa vorbim despre sisteme de topire cu arzator imersat, care emit putin oxid de azot (NOx). Folosit si pentru reciclarea deseurilor, acest tip de cuptoare cu randament ridicat asigura o fuziune mai omogena si pot utiliza biomasa ca si combustibil.

Dupa cum puteti vedea, decarbonizarea industriei constructiilor presupune inovatii la tot pasul. Din amonte pana in aval, de-a lungul lantului valoric, trei motoare principale vor face posibil saltul „zero carbon”: dezvoltarea de noi materiale si noi formulari pentru a proteja resursele, modernizarea proceselor de fabricatie si instituirea unei economii circulare. Aceasta abordare mai durabila si mai virtuoasa „Net Zero Carbon” deschide usa catre sectorul constructiilor de maine, in care amprenta ecologica se diminueaza cu fiecare pas inainte.