La Glasgow a fost lansata cea de-a 17-a editie a Climate Change Performance Index (CCPI), care masoara performanta climatica a 60 de tari din lume, responsabile pentru peste 90% din emisiile de gaze cu efect de sera (GES).

CCPI 2022 releva faptul ca nicio tara nu depune suficiente eforturi pentru a evita cresterea temperaturii globale cu peste 1,5°C. Tarile Scandinave, Maroc si Marea Britanie sunt liderii protectiei climatice, ocupand locurile 4-8. Primele trei locuri raman vacante si in acest an, intrucat niciuneia dintre tarile pentru care este atribuit un index climatic nu i-a fost acordat scorul maxim.

Devansata de tari precum Austria, Croatia, Estonia, pozitia Romaniei a scazut cu fiecare an, situandu-se acum in a doua jumatate a clasamentului, pe pozitia 38. In 2020, tara noastra ocupa locul 30, iar in 2019 ne aflam pe pozitia 24. Criteriile de evaluare vizeaza, in principal, emisiile de GES, utilizarea energiei, ponderea energiilor regenerabile si calitatea politicilor climatice.

„In ciuda declaratiilor presedintelui Klaus Iohannis de la COP26, suntem departe de a ne atinge tintele climatice. Faptul ca scadem tot mai mult in acest clasament arata inactiunea si masurile ineficiente pe care autoritatile le iau pentru protectia mediului. Romania a inregistrat un scor mic la energia regenerabila, pentru care inca nu au fost puse in aplicare masurile de stimulare a investitiilor, promise de mai bine de doi ani”, a spus Laura Nazare, Coordonatoarea campaniei de tranzitie energetica, Bankwatch Romania.

„Implementarea prioritatilor climatice necesita capacitate si planificare strategica riguroasa din partea autoritatilor competente, precum si buna conlucrare cu actorii economici. Numai astfel este posibil ca tranzitia catre o economie fara emisii de carbon sa reprezinte si o oportunitate economica reala pe termen lung. De asemenea, tranzitia trebuie sa fie una echitabila din punct de vedere social, pentru a fi imbratisata de societate”, adauga Radu Dudau, Director al think-tank-ului Energy Policy Group.

Expertii CCPI noteaza ca masurile de atenuare a schimbarilor climatice ale Romaniei de pana acum nu sunt suficient de cuprinzatoare si nici nu demonstreaza coerenta strategica necesara. Pentru reducerea emisiilor de GES, Guvernul se concentreaza in principal pe gazele fosile (naturale) ca tehnologie cheie de tranzitie. Intr-o nota pozitiva, insa, in Planul National de Redresare si Rezilienta, autoritatile au anuntat eliminarea treptata a carbunelui din mixul energetic pana in 2032.

Din cauza cresterii lente a instalarii de capacitati de energie regenerabila, proiectiile arata ca Romania nu isi va indeplini obiectivul UE de 32% surse regenerabile pana in 2030, chiar daca ponderea in mixul energetic este deja de 25%. Acest lucru ilustreaza nevoia Romaniei de pune in aplicare politici mai ambitioase si scheme sau mecanisme de sprijin pentru revitalizarea sectorului. Expertii noteaza in special un potential semnificativ in energia eoliana offshore, pentru care guvernul va elabora in urmatoarea perioada o strategie.

Majoritatea politicilor privind utilizarea energiei in transporturi, industrie si cladiri sunt cuprinse in PNRR. Ambitia generala, insa, este insuficienta, potrivit expertilor. In sectorul transporturilor, de exemplu, nu exista inca un obiectiv de reducere a emisiilor de GES.

Pentru Romania, performanta general slaba in domeniul politicilor climatice nationale nu dovedeste sustinerea fata de angajamentele Uniunii Europene privind reducerea emisiilor GES cu 55% pana in urmatorul deceniu, precum si atingerea neutralitatii climatice in 2050

Dezvoltat de Germanwatch, NewClimate Institute si CAN, Climate Change Performance Index analizeaza si compara eforturile de atenuare a schimbarilor climatice din 60 de tari (plus UE in ansamblu) cu cele mai mari emisii. CCPI evalueaza performanta fiecarei tari in functie de patru categorii: Emisii de GES (40% din clasamentul general), Energie regenerabila (20%), Utilizarea energiei (20%) si Politica climatica (20%). Sectiunea de politica climatica a CCPI, care evalueaza performanta tarilor nationale si internationale in domeniul politicii climatice, este posibila cu sprijinul si contributiile continue a aproximativ 450 de experti in domeniul climei si energiei. Din Romania au contribuit cu date si evaluari Laura Nazare, Bankwatch Romania, Radu Dudau, EPG si Roxana Bucata, 2Celsius.