Comisia Europeana a prezentat, in luna iulie, un amplu pachet legislativ - denumit Fit for 55 - menit sa conduca la atingerea obiectivului ambitios al UE de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES), pana in 2030, si de obtinere a neutralitatii climatice, pana in 2050. In aceasta ecuatie, eficienta energetica si energia din surse regenerabile vor juca un rol crucial, mai ales in sectorul cladirilor si al celui de incalzire si racire, unde se anunta schimbari majore.

Pachetul legislativ Fit for 55 include modificari pentru trei dintre cele mai importante directive cu impact asupra cladirilor:

- Directiva privind eficienta energetica (EU 2018/2002)

- Directiva privind energia din surse regenerabile (EU 2018/2001)

- Directiva privind performanta energetica a cladirilor (2018/844/UE - neinclusa in pachetul legislativ publicat pe 14 iulie, dar aflata in lucru, amendamentele urmand sa fie publicate in ultima parte a anului)

Romania Eficienta va prezinta, sumar, principalele propuneri incluse in pachetul Fit for 55. Odata aprobate, prezentele propuneri vor remodela semnificativ sectorul cladirilor, unul dintre cei mai mari consumatori de energie si poluatori la nivel european.

- statele membre sa renoveze anual cel putin 3% din suprafata totala a cladirilor publice;

- pana in 2030, 49% din energia consumata in cladiri sa provina din surse regenerabile;

- statele membre sa creasca utilizarea energiei regenerabile in incalzire si racire cu 1,1 puncte procentuale in fiecare an, pana in 2030, pornind de la nivelul din 2020

Reducerea emisiilor GES cu cel putin 55% pana in 2030 va necesita cote mai mari de energie regenerabila si o eficienta energetica sporita. Astfel, Executivul de la Bruxelles propune, prin amendamentele aduse Directivei privind eficienta energetica, majorarea tintei de eficienta energetica la nivelul UE de la 32,5% la 36-39% din consumul final, respectiv cel primar de energie, pana in 2030.

De asemenea, se prevede obligatia pentru sectorul public de a-si reduce consumul de energie pentru serviciile publice, inclusiv in domenii precum transport si cladiri publice sau managementul apei si al deseurilor. In plus, obligatia de renovare se va aplica la toate nivelurile administrative, inclusiv in sanatate, educatie si locuinte publice.

De asemenea, in fiecare stat membru al UE, o cota din economiile totale de energie va trebui sa fie realizata in randul consumatorilor vulnerabili, oamenilor afectati de saracie energetica si, acolo unde este aplicabil, in randul celor care traiesc in locuinte sociale.

„Renovarea locuintelor noastre si a cladirilor va conduce la economii de energie, ne va proteja impotriva valurilor extreme de caldura si ger si va combate saracia energetica”, arata Comisia Europeana.

In afara de locuinte, cladirile publice trebuie, de asemenea, renovate, pentru a fi mai eficiente energetic, dar si pentru a utiliza mai multa energie din surse regenerabile.

Totodata, „statele membre ar trebui sa promoveze imbunatatirea sistemelor de incalzire ca element al renovarilor aprofundate, (…) reducand consumul de energie pentru incalzire si acoperind cererea ramasa dintr-o sursa lipsita de emisii de carbon”, se mentioneaza in draftul noii Directive privind eficienta energetica.

De asemenea, prin amendamentele aduse la Directiva privind energia din surse regenerabile, Comisia Europeana stabileste o noua tinta indicativa la nivelul UE de 49% regenerabile in cladiri, pana in 2030.

„Pentru a promova producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile in sectorul cladirilor, statele membre vor stabili o tinta indicativa privind cota de regenerabile in consumul final de energie din sectorul cladirilor in 2030, in concordanta cu o tinta indicativa de cel putin 49% cota de energie din surse regenerabile in sectorul cladirilor in consumul final de energie al UE din 2030”, se precizeaza in textul directivei revizuite.

„Statele membre vor include tinta lor in Planul national integrat pentru energie si schimbari climatice actualizat, precum si informatii despre cum planuiesc sa o atinga”, se mentioneaza in documentul citat.

„Statele membre trebuie sa introduca masuri adecvate in codurile lor de constructii pentru a creste nivelul de regenerabile in sectorul cladirilor, in special cerand niveluri minime de regenerabile in cladirile noi si in cele supuse unor renovari majore”, mai arata Comisia Europeana.

De asemenea, procente de regenerabile vor viza si sectorul de incalzire si racire.

„Cladirile au un potential mare neexploatat de a contribui efectiv la reducerea emisiilor de GES in UE. Decarbonizarea incalzirii si racirii in acest sector printr-o cota mai mare in producerea si utilizarea energiei regenerabile va fi necesara pentru a atinge setul ambitios cuprins in Planul privind obiectivele climatice pentru 2030”, se precizeaza in textul mentionat anterior.

Incalzirea si racirea contribuie la aproximativ jumatate din consumul de energie la nivelul UE. In plus, 80% din cererea de energie in cladirile rezidentiale este determinata de nevoile de incalzire si racire, arata Comisia Europeana, de aceea „o ambitie mai mare in acest sector este esentiala pentru a atinge tinta generala de energie din surse regenerabile”, se arata in amendamentele la Directiva privind energia din surse regenerabile.

In plus, „statele membre vor introduce masuri in reglementarile si codurile privind constructiile si, acolo unde este aplicabil, in schemele suport, pentru a creste cota de electricitate, incalzire si racire din surse regenerabile in stocul de cladiri”.

Totodata, in document se mai precizeaza ca, in ciuda disponibilitatii ridicate, caldura si frigul reziduale sunt utilizate sub potential, ceea ce conduce la risipa de resurse, eficienta energetica mai scazuta in sistemele energetice nationale si consum de energie mai ridicat decat ar fi necesar in UE.

„In prezent, procentul de utilizare a energiei regenerabile in cladiri este in medie de 23,5%. Acesta este estimat sa depaseasca 49% in 2030, in principal prin incalzire directa din surse regenerabile, precum energia solara termala, geotermala, bioenergie, dar si printr-o crestere de trei ori a utilizarii electricitatii din surse regenerabile si a energiei ambientale”, se arata in textul directivei.

O masura care a generat discutii ridicate la nivel european, din cauza impactului pe care il va avea in special asupra consumatorilor cu venituri mai mici, este instituirea unui sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii de carbon pentru cladiri.

De altfel, Comisia Europeana admite ca „politicile climatice risca sa exercite pe termen scurt o presiune suplimentara asupra gospodariilor vulnerabile, a microintreprinderilor”.

De aceea, prin pachetul Fit for 55, se propune instituirea unui nou Fond social pentru clima, alimentat inclusiv din schema suplimentara de certificate de emisii, care sa ofere finantare specifica statelor membre pentru a-i ajuta pe cetateni sa isi finanteze investitiile in eficienta energetica si pentru achizitionarea de noi sisteme de incalzire si racire. Fondul va pune la dispozitia statelor membre 72,2 miliarde EUR pentru perioada 2025-2032, printr-o modificare specifica a cadrului financiar multianual.

5. Introducerea unor Pasapoarte de renovare a cladirilor

De asemenea, CE lucreaza la revizuirea Directivei privind performanta energetica a cladirilor, varianta actualizata urmand sa apara spre finalul lui 2021. Printre prevederile ce pot fi introduse in aceasta directiva se afla introducerea Pasapoartelor de renovare a cladirilor, precum si a unui standard de „renovare aprofundata”.

Toate aceste reforme de sub umbrela Pactului Ecologic European contribuie la o noua viziune pe termen lung pentru cladiri, unde potentialul de economisire a energiei este urias. In prezent, 75% din stocul de cladiri din UE are o performanta energetica scazuta.

Dincolo de reducerea consumului de energie si a emisiilor aferente, noile propuneri legislative incluse in Fit for 55 vor avea un impact asupra unor intregi lanturi valorice din sectoare precum energie, transport, constructia si renovarea cladirilor. Ele vor ajuta la crearea de joburi sustenabile, locale si bine platite.

La nivelul UE, 35 milioane de cladiri ar putea fi renovate si 160.000 de joburi verzi suplimentare ar putea fi create in sectorul cladirilor, pana in 2030, arata Comisia Europeana.

„A trece acum la actiune pentru a proteja populatia si planeta prezinta beneficii clare: un aer mai curat, orase mai racoroase si mai verzi, cetateni mai sanatosi, un consum mai scazut si facturi mai mici la energie, locuri de munca europene, tehnologii si oportunitati pentru industria europeana, mai mult spatiu pentru natura si o planeta mai sanatoasa pentru generatiile viitoare”, conchide CE.