Bugetul României pe 2026 a fost construit pe investiții record și pe atragerea accelerată a fondurilor europene. În ultimul trimestru, el intră sub presiunea execuției bugetare, a costurilor tot mai mari de finanțare și a incertitudinii politice. Rectificarea bugetară din această toamnă va arăta dacă statul poate transforma veniturile prognozate în încasări reale. Va arăta și dacă poate recupera sumele pe care le are deja de primit - aceasta este concluzia unei analize realizate de firma de consultanță Frames.
"Întrebarea pe care trebuie să și-o pună Guvernul în aceste săptămâni este una foarte simplă: de unde vin banii pentru obligațiile statului până la final de an? Vorbim de plăți către furnizori, transferuri către autoritățile locale, cofinanțarea proiectelor europene și continuarea investițiilor. Toate acestea trebuie acoperite fără să scăpăm deficitul de sub control", spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
Un buget pe investiții record, dependent de banii europeni
Bugetul pe 2026 a fost construit pe un deficit de 6,2% din PIB și pe investiții publice estimate la 163,8 miliarde lei. Dintre acestea, aproximativ 53,4 miliarde lei urmau să vină din PNRR, prin granturi și împrumuturi. În paralel, cheltuielile cu dobânzile au fost estimate la 60,8 miliarde de lei, cu aproximativ 10,3 miliarde mai mult decât în 2025.
"Aceste cifre spun două lucruri. Pe de o parte, investițiile publice depind masiv de fondurile europene. Pe de altă parte, costul datoriei înghite o parte tot mai mare din resursele statului. Problema este că sumele proiectate la început de an nu sunt azi integral bani în cont. Orice întârziere la implementarea proiectelor, la documentație sau la evaluarea cererilor de plată obligă statul să acopere temporar cheltuielile din resurse proprii sau prin împrumuturi noi. Iar împrumuturile, în condițiile actuale, sunt scumpe", explică Adrian Negrescu.
PNRR: 66% din bani încasați la zi
Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, alocarea totală a României prin PNRR, după renegocierea din august 2026, este de 20,11 miliarde euro. Din această sumă, 13,57 miliarde euro sunt granturi și 6,54 miliarde euro împrumuturi. Până la începutul lunii octombrie, România încasase aproximativ 13,27 miliarde euro, adică circa 66% din alocarea revizuită. Pe 9 octombrie au mai intrat peste 300 de milioane de euro din cererea de plată nr. 3, sumă suspendată anterior de Comisia Europeană.
"Diferența de aproape 6,84 miliarde euro nu înseamnă bani pierduți, dar nici bani câștigați. Până când Comisia Europeană nu aprobă și nu virează efectiv plata, acești bani nu pot fi trecuți la venituri. Ar fi o greșeală gravă să ne bazăm pe sume care s-ar putea să nu mai ajungă în timp util. Dacă unele jaloane nu sunt îndeplinite, golul devine unul structural, iar el nu se rezolvă prin simpla amânare a plăților", avertizează managerul Frames.
Unde sunt banii pe care statul nu îi încasează
Analiza Frames arată că presiunile pe buget vin din mai multe direcții. Cheltuielile curente, adică salarii, pensii, prestații sociale și transferuri, sunt greu de ajustat fără costuri economice și sociale. Investițiile depind de încasarea la timp a banilor europeni. Dobânzile cresc de la an la an. În acest context, soluțiile realiste sunt trei: accelerarea încasărilor europene, realocarea cheltuielilor și, mai ales, colectarea integrală a veniturilor pe care statul le are deja de primit.
"Înainte să ne uităm la surse noi de finanțare, statul ar trebui să se uite atent la sectoarele cu regimuri fiscale speciale și să verifice dacă își încasează integral obligațiile de acolo. Este cea mai rapidă și mai corectă sursă de bani: nu presupune poveri suplimentare pentru contribuabilii care își plătesc deja dările, ci doar o administrație care să funcționeze", spune Adrian Negrescu.
Un exemplu relevant este industria jocurilor de noroc. Aici, taxele de licențiere și autorizare se adaugă impozitului pe profit, impozitelor pe salarii și contribuțiilor sociale. După intrarea în vigoare a OUG nr. 7/2026, care a mutat autorizarea la nivel local, încasările din taxele de autorizare pentru aparatele slot-machine au scăzut semnificativ. Pentru perioada februarie–mai, ele au coborât de la 485 de milioane de lei în 2025 la 300 de milioane de lei în 2026. Diferența este de 185 de milioane de lei, adică aproximativ 38%.
"Este un caz clasic în care o măsură de reglementare a produs un efect fiscal negativ, iar nimeni nu pare să-l fi calculat. La 1 septembrie, doar 90 din aproximativ 3.100 de primării adoptaseră hotărârile necesare. Asta înseamnă că operatori perfect legali, licențiați, nu au putut obține autorizațiile locale din cauza întârzierilor administrative. Statul a pierdut bani nu pentru că firmele au refuzat să plătească, ci pentru că administrația nu le-a permis să funcționeze", afirmă managerul Frames.
O analiză publicată în septembrie 2026 estima pierderi cumulate de aproape 400 de milioane de euro și un posibil impact anual de 530-550 de milioane de euro până la începutul lui 2027. Acestea sunt estimări, nu pierderi bugetare confirmate oficial. Efectul complet va putea fi evaluat după publicarea rezultatelor financiare ale companiilor. Separat, FEDBET, organizația reprezentativă a industriei, a transmis că peste 1.300 de locații s-au închis și că aproximativ 8.500 de locuri de muncă au fost afectate.
"Chiar dacă cifrele exacte vor fi clarificate abia după bilanțuri, direcția este evidentă: mai puține taxe plătite, mai puțin impozit pe profit, mai puține contribuții și salariați care trec de la plătitori de taxe la beneficiari de ajutoare sociale. O industrie care aduce anual în jur de 1,3 miliarde de euro la buget nu poate fi tratată ca o notă de subsol a unei ordonanțe. Impactul OUG 7/2026 trebuie evaluat serios în rectificare", spune Adrian Negrescu.
Rectificarea trebuie făcută pe bani reali, nu pe sume ipotetice
Potrivit analizei Frames, rectificarea bugetară ar trebui să înceapă cu o comparație onestă între veniturile programate și cele realizate. Apoi ar trebui identificate cauzele diferențelor: prognoze nerealiste, schimbări legislative cu efecte necalculate sau încetinirea unor activități economice. Pe lista priorităților ar trebui să se afle recuperarea creanțelor, combaterea evaziunii și a activităților ilicite, reducerea muncii la negru și verificarea sectoarelor cu obligații fiscale specifice.
"România gestionează simultan un deficit ridicat, investiții ambițioase, un calendar european strict și o datorie tot mai scumpă. În aceste condiții, nu putem transfera automat toate riscurile asupra contribuabililor și a mediului de afaceri. Mai întâi trebuie să încasăm ce ni se cuvine din mecanismele fiscale existente și să corectăm măsurile care au tăiat din venituri fără să aducă nimic în schimb", concluzionează managerul Frames. "Aceeași disciplină trebuie aplicată și bugetului pe 2027, care trebuie să plece de la încasări reale, nu de la cifre frumoase pe hârtie", adaugă Adrian Negrescu.
Frames este un think tank economic specializat în dezvoltarea de analize și studii de piață privind economia. În cei peste 25 de ani de existență, Frames a devenit unul dintre jucătorii relevanți în domeniul analizei de business din România, analizele sale adresate investitorilor și publicului larg oferind o perspectivă concretă privind dinamica de business la nivel local și internațional.
