România are ca obiectiv instalarea a 10 GW de capacități de producție a energiei solare și eoliene până la sfârșitul acestui deceniu, în paralel cu accelerarea investițiilor în sisteme de stocare, în special baterii, dar și în soluții hidro. Ministerul Energiei pregătește noi alocări financiare, după ce peste 10 miliarde euro au fost deja alocate prin programe finanțate din Fondul pentru Modernizare. În același timp, mecanismul Contractelor pentru Diferență (CfD), destinat susținerii investițiilor în regenerabile, beneficiază de alocări de peste 3 miliarde euro pentru următorii 15 ani. Dezvoltarea rețelelor de transport și distribuție devine, de asemenea, o prioritate, în condițiile în care infrastructura existentă începe să limiteze integrarea noilor capacități.
Direcțiile de investiții au fost prezentate de Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, în cadrul conferinței organizate de AHK România pe tema eficienței energetice și energiilor regenerabile pentru clădiri verzi.
"Avem nevoie de mai mult pragmatism și să ne concentrăm mai mult pe competitivitatea industriei europene (...). Direcția este foarte clară: ne îndreptăm către Net Zero, către obiectivele Green Deal. Avem ținte intermediare pentru 2030 și, desigur, un pilon important al acestei transformări a sistemului nostru energetic, a industriei de transport și a societății este eficiența energetică. Avem o Directivă foarte ambițioasă, care a fost discutată în mandatul anterior al Parlamentului European și al Consiliului European. Acum avem obiective de atins, iar în această eficiență energetică, desigur, eficiența clădirilor este extrem de importantă", a afirmat Cristian Bușoi.
Investiții în regenerabile și scheme de sprijin de peste 3 miliarde euro
Pentru integrarea surselor regenerabile, România urmărește instalarea a 10 GW de capacități solare și eoliene până la sfârșitul deceniului. În paralel, autoritățile au în vedere continuarea dezvoltării hidroenergiei și valorificarea resurselor geotermale, acestea din urmă fiind orientate cu precădere către termoficare.
"Desigur, am moștenit deja hidro-energia, care este regenerabilă. Vom continua să o extindem și pe aceasta. Am avut unele probleme cu ONG-uri care au atacat unele proiecte. Acum legislația este diferită. Unele dintre aceste cazuri au fost deblocate, dar accentul se pune în principal pe solar, eolian și geotermal, însă acesta din urmă mai mult pentru termoficare, mai puțin pentru producția de electricitate. Aici, Ministerul Energiei a sprijinit producția de electricitate din surse regenerabile prin cofinanțarea CAPEX. Am avut un proiect în PNRR de peste 200 de milioane de euro, cu 30 de proiecte cofinanțate. Avem mai multe proiecte finanțate din Fondul de Modernizare pentru autoconsum, dar și pentru producție, și avem o schemă foarte de succes de contracte pentru diferență de peste 3 miliarde euro pentru următorii 15 ani, în trei scheme diferite, care oferă certitudine și garantează un preț de strike pentru investițiile în energie regenerabilă", a explicat Cristian Bușoi.
Potrivit acestuia, noua legislație adoptată în cadrul PNRR prevede orientarea viitoare a sprijinului către astfel de mecanisme și scheme de ajutor de stat, în locul finanțării unei părți din investițiile inițiale.
Stocarea în baterii, printre prioritățile următoare ale Ministerului Energiei
O direcție majoră pentru următoarea perioadă va fi dezvoltarea capacităților de stocare, necesare pentru integrarea volumelor tot mai mari de energie produsă din surse regenerabile. Ministerul Energiei are în vedere atât proiectele BESS, cât și soluțiile de stocare hidro.
"Ne vom concentra, în săptămânile și lunile următoare, pe stocare, în principal baterii, dar nu numai. Bineînțeles, stocarea hidro este, de asemenea, parte a proiectelor pe care Ministerul Energiei le va implementa în lunile și anii care urmează. Aceasta va fi anunțată în curând prin viitorul Fond de Modernizare. Cel mai probabil va fi un Memorandum în această săptămână. Ne-am angajat cu peste 10 miliarde de euro în diferite programe. Nu toate proiectele vor fi implementate pe deplin, dar avem nevoie de toate aceste proiecte: rețele de distribuție electrică, producție, transformarea complexului energetic Valea Jiului, contracte pentru diferență - toate acestea. Mai avem la dispoziție puțin peste două miliarde și trebuie să vedem unde ne concentrăm în următorii, să zicem, doi ani, pentru că proiectele trebuie finalizate în 2030. Deci, ultimele apeluri trebuie să înceapă cel târziu în 2028 pentru a fi gata la timp. Și ne uităm la următorul cadru financiar multianual și la fondurile de coeziune, dar și la viitorul Fondului de Modernizare. Aici facem un lobby foarte puternic pe lângă Comisia Europeană, instituțiile europene și statele-membre pentru a continua în următorul deceniu, poate un pic diferit, legat de reforme, cu termene mai stricte, așa cum a funcționat PNRR", a mai adăugat Cristian Bușoi.
Rețeaua electrică începe să devină un blocaj pentru noile investiții
Dezvoltarea capacităților de producție și stocare trebuie însoțită de investiții consistente în infrastructura energetică. Volker Raffel, președintele AHK România, a atras atenția că rețelele reprezintă deja una dintre principalele limitări pentru extinderea sistemului energetic.
"Prețul energiei poate scădea în România doar dacă se fac investiții corecte, în capacități de stocare, în eficientizarea consumului în clădiri, în creșterea producției de energie, dar mai ales în rețeaua de distribuție a electricității. În prezent, rețeaua electrică începe să devină un blocaj. Este necesar să construim și să extindem rețelele, pentru ca noile capacități de producție, de stocare și noii consumatori să poată fi integrați fără blocaje în sistemul energetic. Dezvoltarea economiei României depinde de extinderea și modernizarea rețelelor de transport și distribuție", a precizat Volker Raffel.
La Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) sunt pregătite, de asemenea, noi instrumente pentru susținerea investițiilor. Secretarul de stat Orsolya-Mária Kövér a indicat, în cadrul evenimentului AHK România, că instituția lucrează la "conceperea unor noi programe de finanțare împreună cu partenerii din sectorul privat și cu Ministerul Energiei pentru a aborda și problema rețelelor, deoarece România se confruntă cu deficiențe ale infrastructurii publice de distribuție și transport al energiei". Ea a anunțat și transpunerea în legislația națională, până la sfârșitul anului, a noii Directive europene privind eficiența energetică, proces care va introduce noi criterii de evaluare și va modifica o serie de coeficienți utilizați la calcularea performanței energetice a clădirilor.
O nouă schemă de 150 milioane euro pentru eficiență energetică
Ministerul Energiei pregătește, în paralel, o schemă de finanțare de 150 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare, destinată întreprinderilor incluse în sistemul EU ETS. Aceasta urmează unui program derulat prin PNRR pentru investiții în echipamente.
"Primul l-am finalizat recent prin PNRR, nu cu mult timp în urmă - termenul-limită a fost 31 august. A fost o investiție în echipamente, 40 de proiecte în valoare de 64 milioane de euro, cu cofinanțare. Acum pregătim o nouă schemă finanțată din Fondul de Modernizare (...), de 150 de milioane, dar care este destinată întreprinderilor care fac parte din schema EU ETS. Avem, însă, un rol important în asigurarea eficienței energetice, dar mai ales a energiei regenerabile pentru clădiri. Pentru că conceptul nZEB nu ar trebui privit doar ca un standard tehnic, ci ca o schimbare fundamentală în modul în care proiectăm, construim, renovăm și folosim clădirile. În general, o clădire este un consumator de energie, iar ideea nZEB și întreaga transformare este destul de diferită: să minimizăm cererea de energie și să acoperim cât mai mult din această cerere prin surse de energie regenerabilă", a menționat Cristian Bușoi.
AHK România consideră că accelerarea renovării fondului construit trebuie însoțită atât de informarea beneficiarilor, cât și de dezvoltarea competențelor profesionale necesare implementării proiectelor.
"Este necesar să creștem cât mai repede gradul de conștientizare cu privire la eficiența energetică, acesta fiind un subiect insuficient abordat în România. Campaniile de informare cu privire la măsurile de eficiență energetică sunt esențiale, mai ales în contextul creșterii facturilor la energie", a declarat Sebastian Metz, director general al AHK România. "Prin urmare, trebuie să ne concentrăm pe formarea specialiștilor, care să poată implementa aceste activități, deoarece ele nu sunt deloc simple", a adăugat acesta.
Piață cu potențial pentru renovări profunde și tehnologii pentru clădiri
Markus Teglas, ministru consilier și adjunct al șefului misiunii diplomatice a Ambasadei Republicii Federale Germania în România, a evidențiat rolul reducerii consumului în contextul presiunilor asupra pieței energetice. "De aceea, clădirile cu consum de energie aproape zero (nZEB) despre care discutăm astăzi sunt atât de importante. Potențialul pieței pentru reconstrucții și renovări profunde este mare în România, iar companiile germane aduc în acest parteneriat decenii de expertiză tehnică, experiență practică în inginerie și soluții de înaltă calitate", a explicat Markus Teglas.
Conferința AHK România a avut loc în cadrul unei delegații de afaceri desfășurate la București în perioada 7-11 septembrie, prin programul "Energy solutions - made in Germany", susținut de Ministerul Economiei și Energiei din Germania. Programul promovează soluții din domeniile energiei regenerabile, eficienței energetice, rețelelor inteligente, stocării energiei și hidrogenului.
Delegația include Bosch Building Automation, prin partenerul Lisscom, cu soluții pentru managementul eficient al clădirilor, Econtech-Theiss GmbH, specializată în sisteme de încălzire, răcire și ventilație, Enwitec Electronic GmbH, care furnizează tehnologii pentru racordarea sistemelor fotovoltaice și integrarea stocării energiei, Drymat Systeme GmbH, LUNOS Lüftungstechnik GmbH & Co. KG și ReStore GmbH - Tischlerei & Denkmalpflege. Companiile urmăresc identificarea unor parteneri de afaceri în România și Republica Moldova sau extinderea prezenței pe aceste piețe.
