Federatia Asociatiilor Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE) avertizeaza ca deteriorarea semnificativa a situatiei financiare a furnizorilor si distribuitorilor de energie reprezinta un risc major pentru intregul sector energetic, cu repercusiuni majore in intreaga economie.

"Furnizorii si distribuitorii de energie depun toate eforturile pentru a raspunde evolutiei in crestere accelerata a preturilor de achizitie de pe piata angro de energie, implementeaza si prefinanteaza pachetul de masuri dispus de autoritati, pentru sezonul rece 2021-2022. Totusi, neclaritatile generate de cadrul legislativ prin reglementari ambigue, introducerea de costuri suplimentare in mod discriminatoriu, incertitudinea recuperarii integrale si la timp a sumelor prevazute de legislatia in vigoare reprezinta un risc major care va duce, in timp foarte scurt, la deteriorarea semnificativa a situatiei financiare inclusiv a marilor operatori economici din zona de furnizare si distributie", se precizeaza intr-un comunicat al ACUE remis, luni, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, prevederile OUG nr.3/2022 (privind schema de compensare pentru consumul de energie electrica si gaze naturale, n.r.) avute in vedere pentru implementare incepand cu 1 februarie nu reflecta costurile reale ale furnizorilor si vor duce la pierderi imediate de ordinul sutelor de milioane de lei, in medie, pentru fiecare furnizor, situatie nedorita si care ar genera o puternica reactie negativa in intregul sector energetic.

Mai mult, ACUE subliniaza ca masura plafonarii preturilor pe segmentul de furnizare, dispusa de autoritatile romane, nu respecta legislatia nationala (Legea energiei 123/2012 cu modificarile si completarile ulterioare - art 80) si nu aplica in mod corect legislatia UE. Avand in vedere faptul ca tarifele reglementate din componenta pretului final sunt diferite in functie de operatorul de distributie, masura conduce, totodata, si la un tratament diferentiat intre furnizori.

De asemenea, modul de calcul al pretului de referinta pentru stabilirea sumelor compensate de catre statul roman nu reflecta valoarea reala a sumelor de recuperat, conducand la costuri suplimentare semnificative pentru furnizori, intr-un mod discriminatoriu, precizeaza sursa citata. Impactul direct al unei compensatii partiale pentru furnizorii de energie se traduce printr-un risc sever de insolventa sau faliment si daune fara precedent asupra fluxului de numerar operational, conducand la incapacitatea furnizorilor de a-si continua activitatea.

"Majoritatea statelor europene aplica scheme de sprijin pentru consumatorii de energie, dar Romania este singura tara care a ales sa transfere acest efort financiar important in sarcina furnizorilor. Provocarile sectorului de furnizare vin in contextul unei situatii fara precedent cu care se confrunta operatorii de distributie energie electrica, care gestioneaza o infrastructura critica in Romania. Acestia sunt obligati sa cumpere energia electrica necesara pentru functionarea retelei fiind expusi la costurile extrem de mari de pe piata angro, nereflectate in tarifele stabilite de ANRE. In cazul retelelor electrice, aceasta situatie a afectat dramatic fluxul de numerar, de ordinul miliardelor de lei, fortand distribuitorii sa diminueze investitiile. Obligatia de a efectua un serviciu public nu poate genera pierderi pentru operatori. In linie cu prevederile europene, cadrul de reglementare trebuie sa asigure, in timp util, viabilitatea financiara a societatilor de distributie", considera ACUE.

In aceste conditii, Dana Daraban, directorul executiv al Federatiei ACUE, considera ca, fara un mecanism care sa asigure fluxul de numerar in sectorul energetic, furnizorii si distribuitorii de energie vor intra in colaps financiar.

"Facem apel la implementarea imediata a unui mecanism care sa asigure fluxul de numerar in sectorul energetic. Lipsa acestuia va duce, fara indoiala, la colapsul financiar al furnizorilor si distribuitorilor de energie", a precizat Dana Daraban.

Federatia ACUE propune solutii pentru situatia actuala din sectorul energetic. Pe de o parte, pentru consumatorul casnic, este necesar un model de compensare cu suma in valoare fixa si in functie de venit, date fiind efectele disproportionate ale preturilor ridicate asupra consumatorilor cu venituri reduse.

Pentru acordarea de ajutor companiilor sau industriilor trebuie avut in vedere cadrul de ajutor de stat. Potrivit ACUE, se permit ajutoarele sub forma de reduceri ale taxelor de mediu armonizate pana la minimele stabilite in Directiva privind impozitarea energiei si acestea pot fi puse in aplicare de catre statele membre fara o notificare prealabila catre Comisie.

Ideea plafonarii pretului la energie incepand cu data de 1 aprilie 2022 nu este o solutie fezabila pentru atenuarea cresterilor de pret pe piata angro de energie iar impactul oricarui plafon de pret depinde de modul de implementare, domeniul de aplicare si nivelul la care este stabilit, considera sursa citata. Potrivit ACUE, o interventie publica nu trebuie sa conduca la costuri suplimentare pentru participantii la piata intr-un mod discriminatoriu, mai exact acumularea de pierderi la nivelul furnizorilor.

"La suprafata, controlul pretului la facturile de energie pare o idee buna, dar ingrijorarea se refera la efectul asupra concurentei pe piata energiei si a investitiilor. Dovezile sunt clare ca stimularea pietelor, a concurentei, a investitiilor este cel mai bun mod de a mentine preturile la un nivel rezonabil si nu solutia reglementarilor dificile. Sunt consumatori de energie care au nevoie de sprijin pentru plata facturilor, iar ajutorul statului trebuie directionat catre acestia", a mai aratat Dana Daraban.

Instituirea unor masuri precum blocarea reflectarii costurilor de achizitie a energiei in preturile finale va pune companiile de furnizare in imposibilitatea de a sustine financiar costurile cu achizitia energiei iar efectul predictibil al unei astfel de masuri este amanarea sau incetarea platilor catre producatori, transportatori si distribuitori si, implicit, falimentul furnizorilor, se mai arata in comunicat.

"Furnizorul de energie cumpara ceea ce este disponibil pe piata angro si o vinde clientilor directi (casnici si non-casnici). Pretul final include pe langa pretul energiei si costurile de retea - transport si distributie, cogenerare de inalta eficienta, certificatele verzi, acciza si TVA. In baza informatiilor publice, costul furnizorilor cu achizitia energiei reprezinta, in medie, 40-50% din factura de energia electrica si 60-70% din cea pentru gaze. La costul de achizitie se adauga taxe de retea, alte taxe si tarife. Marja bruta de furnizare este, in medie, de maximum 5%, din care furnizorul trebuie sa isi acopere cheltuieli precum cele cu salariile angajatilor, centrele de relatii cu clientii, sisteme informatice, transmiterea facturilor", se mai arata in document.

Federatia ACUE reprezinta cele mai importante grupuri din domeniul energiei electrice si gazelor naturale, respectiv CEZ Romania, E.ON Romania, Electrica SA, ENEL Romania, ENGIE Romania, Gaz Est, cu un numar total de peste 24.000 de angajati si cu o cifra de afaceri anuala de peste 5,5 miliarde de euro. Valoarea totala a investitiilor realizate de membrii ACUE in perioada 2005-2021 depaseste 11 miliarde de euro.