Romania a fost un performer in randul economiilor emergente, desi perioadele de supraincalzire economica au provocat uneori ingrijorare. Media anuala reala a cresterii PIB-ului a fost +3,8% in ultimii 20 de ani, mult peste mediile statelor membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, criza globala provocata de Covid-19 a afectat in mod semnificativ economia Romaniei in 2020 (-3,7% contractie) care a revenit puternic cu o crestere a productiei de +5,9 in 2021. Totusi, perspectivele economice ale Romaniei s-au deteriorat semnificativ de la inceputul razboiului din Ucraina. Acest lucru este cauzat, in primul rand, de dependenta de importurile de energie din Rusia si de impactul sanctiunilor adoptate de Uniunea Europena impotriva Rusiei (spre exemplu cresterea inflatiei si o posibila criza energetica).

In 2022, activitatea economica in Romania a rezistat mai bine decat se astepta initial, datorita cheltuielilor de consum, investitiilor si cererii externe solide. Totusi, impactul inflatiei galopante, cresterea ratelor dobanzilor, slabirea cererii externe si deteriorarea increderii mediului de afaceri isi vor face pe deplin efectul in 2023. Analistii Allianz Trade se asteapta la o incetinire atat a cererii externe si interne, precum si la o crestere a PIB-ului de aproximativ +2% in 2023, urmata de o crestere modesta in 2024.

In ceea ce priveste riscul inflatiei, acesta s-a amplificat pe fondul cresterii preturilor la energie si alimente la nivel mondial si al politicilor monetare, in general relaxate, din Romania. Politica monetara a Bancii Nationale a Romaniei bazata oficial pe tintirea inflatiei (2,5% ± 1pp) a fost relaxata pentru o perioada lunga de timp. Rata reala a dobanzii, negativa de la sfarsitul anului 2017, mai exact rata dobanzii-cheie de politica monetara a fost sub rata inflatiei, chiar si atunci cand aceasta din urma a fost peste intervalul tinta in cea mai mare parte a perioadei 2018-2019, pe fondul cresterii rapide, de tipul double digit a salariilor, de la jumatatea anului 2021, pe fondul cresterii preturilor la energie.

Intre timp, acestea din urma au dus inflatia preturilor de consum la valori de doua cifre in cea mai mare parte a anului 2022 si ne asteptam ca acest lucru sa ramana asa cel putin pana la jumatatea anului 2023. BNR a majorat rata dobanzii de politica monetara de la 1,25% in septembrie 2021 la 6,75% la sfarsitul anului 2022. De asemenea, BNR a intervenit frecvent pe pietele valutare pentru a preveni volatilitatea excesiva a monedei - ceea ce nu este surprinzator, deoarece regimul oficial al cursului de schimb este unul controlat, care mentine cursul de schimb al monedei nationale destul de stabil fata de EURO.

 

Finantele publice interne ale Romaniei vor continua sa se inrautateasca, devenind un motiv de ingrijorare. Stimulentul fiscal prociclic a dus la cresterea deficitului anual la -4,3% din PIB in 2019. Raportul a crescut brusc la -9,3% in 2020 si -7,1% in 2021 ca urmare a stimulentelor fiscale aferente pandemiei Covid-19 si a imprumuturilor de garantii si subventii pentru IMM-uri, precum si ca urmare a unui PIB nominal mai scazut. Analistii Allianz Trade se asteapta la noi deficiente fiscale anuale, de la -5% la -7% din PIB in perioada 2022-2024, de data aceasta din cauza veniturilor fiscale mai scazute, precum si nevoilor mai mari de cheltuieli ca urmare a crizei declansate de razboiul din Ucraina. Intre timp, tendinta descendenta a raportului dintre datoria publica si PIB, din ultimii ani, s-a inversat, inregistrand o crestere de la 35% din PIB in 2019 la 47% in 2020. Astfel, specialistii preconizeaza o crestere de aproximativ 50% pana la finalul anului in 2023. Desi acest lucru pare inca modest in comparatie cu alte tari din UE, dinamica tendintei este un motiv de ingrijorare.

Finantele externe ale Romaniei sunt un alt motiv de ingrijorare. Deficitul de cont curent a crescut constant de la -0,3% din PIB in 2014 la -7,1% in 2021 si mai mult de -8% in 2022. In mod esential, doar 50% din deficit in 2021 si 31% in T1-T3 2022 au fost finantate prin intrarile nete de investitii straine directe (ISD), cu mult sub nivelul confortabil de 75% si in scadere de la un maxim recent de 192% in 2016. Privind in perspectiva, analistii se asteapta ca exporturile si importurile sa creasca mai lent, dar la ritmuri similare in 2023-2024, astfel incat deficitele anuale de cont curent sa se mentina la peste -6% din PIB in aceasta perioada. Acoperirea neta a a deficitelor de investitii straine directe este probabil sa ramana sub 50%, deoarece fluxurile de capital catre pietele emergente vor ramane reduse in timpul incetinirii economice globale in curs. In combinatie cu deficitele fiscale ridicate, acest lucru ar putea creste nevoia de finantare externa la niveluri critice.

Mai mult, tendinta descendenta a raportului dintre datoria externa si PIB de la 77% din PIB in 2011 la 47% in 2019 s-a inversat, iar raportul a ajuns la 57% in 2020 si este de asteptat sa ramana peste 50% in urmatorii cativa ani. Intre timp, rezervele valutare ale BNR s-au stabilizat oarecum, desi interventiile la cursul de schimb mentionate mai sus provoaca o oarecare volatilitate a nivelului. La 46 de miliarde USD la sfarsitul anului 2022, rezervele acopereau doar aproximativ 3,5 luni de importuri, in scadere fata de ultimii doi ani. In alti termeni, insa, ele nu acopera toate platile datoriei externe scadente in urmatoarele 12 luni, fiind cu mult sub nivelul de „confort” de referinta de 125%.

 

Mediul de afaceri este in general rezilient, desi exista si aici puncte slabe. Sondajele anuale ale Institutului Bancii Mondiale privind indicatorii de guvernanta la nivel mondial evidentiaza cadrele de reglementare si juridice care sunt, in general, favorabile afacerilor. Sondajul Index of Economic Freedom 2022 al Fundatiei Heritage atribuie Romaniei locul 47 din 184 de economii, reflectand scoruri puternice in ceea ce priveste drepturile de proprietate, povara fiscala, libertatea comerciala si libertatea investitiilor. Cu toate acestea, raman puncte slabe in domeniile eficacitatii judiciare si libertatii financiare. In Indexul de sustenabilitate al mediului, realizat de Allianz Trade, Romania ocupa locul 47 din 210 economii, reflectand scoruri puternice pentru utilizarea energiei si emisiile de CO2/PIB si vulnerabilitatea generala la schimbarile climatice. Cu toate acestea, exista inca slabiciuni in ceea ce priveste productia de energie din surse regenerabile si rata de reciclare.