Dupa lipsa de predictibilitate din economie si provocarile externe, o noua ingrijorare a mediului de afaceri din Romania (inclusiv din sectorul constructiilor) este legata de majorarile salariale aprobate de la 1 februarie 2017. Aceste cresteri incurajeaza consumul, intr-o perioada in care tara noastra ar avea nevoie mai degraba sa iasa din mirajul evolutiei economice bazate pe consum si sa insiste pe investitii pe termen mediu si lung, care ar aduce o crestere sustenabila a nivelului de trai, si nu numai una conjuncturala, precum cea ce rezulta din cresterea consumului. Majorarea salariului minim pune presiune pe companii si nu este exclus ca debuseul sa se regaseasca intr-o evolutie generala a preturilor. Practic, la cresterea cu 200 de lei a salariului minim, angajatul ramane cu 140 de lei, bani pe care patronul este obligat sa-i acorde. Tot angajatorul trebuie sa plateasca la stat cu 175 de lei mai mult contributii si taxe, atat partea sa, cat si a angajatului.

Mai mult, conform analistilor financiari, presiunile inflationiste vor fi accentuate si de posibila crestere a importurilor, pe fondul ofertei limitate de pe plan intern. In plus, firmele mici vor avea impozitarea redusa la jumatate, iar de anul viitor sunt programate alte scaderi de contributii si impozite, plus alte majorari de salarii.

 

Investitiile nete realizate in economia romaneasca au scazut anul trecut cu peste 3% fata de nivelul atins in 2015, pana la 70,3 miliarde lei, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Involutia a fost determinata in special de reducerea semnificativa, de 15%, inregistrata in ultimul trimestru din 2016, dupa ce in primele noua luni ale anului trecut investitiile erau in crestere cu 4% fata de perioada similara din 2015. In precedentele 12 luni, cele mai multe fonduri, respectiv circa 32 miliarde lei, au fost alocate in constructii, precum si in sectorul utilajelor (circa 30 miliarde lei). Mai mult, trebuie avut in vedere ca aceasta realitate denota o stare mult mai precara a investitiilor decat preconizau initial cei mai multi analisti economici, iar baza valorica la care se raporteaza ramane relativ redusa.

In contextul cresterii-record a PIB din 2016, evolutia economica a fost asigurata aproape exclusiv din consum si din majorarea stocurilor, investitiile avand un impact aproape nul in economie. Anul trecut, consumul a crescut cu 6,5%, avand o contributie de 4,9% la avansul economic de 4,8% din 2016. Tendinta se va mentine si in 2017, avand in vedere masurile luate de Guvernul social-democrat din luna februarie a acestui an si par a se extinde si pe termen mediu, avand in vedere planurile prevazute pentru 2018 si in perspectiva. Eventualele majorari de preturi generate de cresterile salariale ar descuraja, insa, si consumul, context in care prognoza de evolutie economica de 5,2% din acest an devine tot mai greu de indeplinit in conditiile mentinerii nivelului asumat al inflatiei sub 3%. Totodata, pe langa cresterea economica semnificativa, Guvernul mai asteapta o majorare de 14% a veniturilor la buget. Totusi, incasarile bugetare au scazut, in luna ianuarie 2017, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Executia bugetului general consolidat pe luna ianuarie a.c. s-a incheiat, astfel, cu un excedent de 3 miliarde lei, respectiv 0,37% din PIB, in scadere fata de suma de 4,7 miliarde lei, respectiv 0,62% din PIB, inregistrata la in acelasi interval din 2016. Totodata, veniturile bugetului general consolidat, in suma de 19,2 miliarde lei, reprezentand 2,4% din PIB, au fost cu 5,7% mai mici, in termeni nominali, fata de aceeasi perioada a anului precedent, conform datelor Ministerului Finantelor Publice. Cele mai mari scaderi au avut loc la cota TVA (-24,8%), pe fondul reducerii cotei standard de TVA de la 24% la 20% incepand cu 1 ianuarie 2016, masura ce s-a reflectat in incasarile incepand cu luna februarie 2016.

Conform estimarilor, in 2017 consumul ar urma sa fie din nou motorul economiei, cu un avans anticipat la 7,2%. Mai mult, Comisia Nationala de Prognoza (CNP) a estimat un potential avans al PIB de 4,6%, o extravaganta, atat timp cat avansul economic se bazeaza doar pe consum.

 

Analiza include informatii despre Fondul Suveran de Investitii (FSDI) ce va fi infiintat de Guvern, precum si despre programele Prima Casa, PNDL si alte informatii privind coruptia din sistemul de achizitii publice si planurile DNA in acest sens.

Intreaga analiza poate fi lecturata in editia Martie-Aprilie 2017 a revistei Agenda Constructiilor. Pentru informatii suplimentare si posibilitati de abonare, click aici!