Potrivit datelor Comisiei Europene, cheltuielile publice pentru bunuri, lucrari si servicii reprezinta aproximativ 14% din PIB-ul UE. Cu o valoare anuala de peste 2.000 de miliarde de euro si intr-un context de consolidare fiscala, eficientizarea sistemului de achizitii publice poate sa reprezinte un element care determina o schimbare esentiala pentru contribuabilii din Uniunea Europeana (UE).

Achizitiile publice se evidentiaza ca fiind o parghie majora si constanta prin care se poate actiona in transformarea economiilor si a societatilor noastre. De aceea, Statele Membre trebuie sa garanteze ca aceasta functie este implementata intr-un mod optim prin:

- Asigurarea celui mai bun raport calitate-pret pentru autoritatile contractante;

- Oferirea de oportunitati mai mari pentru intreprinderi;

- Transformarea administratiei publice intr-o administratie agila (un sistem performant in achizitiile publice are efect pozitiv asupra intregii administratii publice);

- Facilitarea realizarii obiectivelor politice specifice: o achizitie mai inteligenta inseamna o dezvoltare mai durabila, mai incluziva si mai inovatoare.

Pe termen lung, aceste obiective pot fi atinse, mai intai, printr-un cadru legal consistent si, in al doilea rand, printr-o strategie globala care sa asigure functionarea eficienta a sistemului de achizitii publice.

Pe langa cadrul legislativ in domeniul achizitiilor publice, Comisia Europeana a elaborat pentru prima data si o strategie complexa privind achizitiile publice. Aceasta regandeste intreaga abordare asupra achizitiilor, profesionalizarii, reducerii birocratiei si valorificarii beneficiilor revolutiei digitale, astfel incat administratiile publice sa devina mai eficiente, mai eficace si mai prietenoase in relatia cu cetatenii si cu operatorii economici. Imbunatatirea guvernantei, simplificarea procedurilor si utilizarea mai intensa a achizitiilor centralizate si a instrumentelor electronice in achizitiile publice sunt, de asemenea, instrumente importante in lupta impotriva fraudei si impotriva coruptiei pe care Comisia Europeana le evidentiaza in strategia sa.

Dezvoltarea unui sistem eficient de achizitii publice implica mai mult decat transpunerea legislatiei europene in legislatia nationala, deoarece acest instrument ar putea sa nu reuseasca, in mod autonom, o abordare eficienta a problemelor sistemice. Un exemplu care poate sublinia acest lucru este ca o procedura de achizitie dureaza aproximativ 77 de zile in Letonia si aproximativ 230 de zile in Grecia, ambele tari aplicand aceleasi directive Europene. Aceste probleme se refera la esecuri sistemice care afecteaza statul si economia sa.

De aceea, este nevoie de un program cuprinzator care sa asigure obtinerea unor rezultate concrete in domeniul achizitiilor publice.

Experienta unor State Membre, precum si strategia Comisiei Europene arata ca o solutie posibila pentru a obtine eficienta sporita a sistemului este agregarea cererii si introducerea practicilor centralizate de achizitii.

Achizitia centralizata este un proces in care o autoritate contractanta, reprezentand nevoile colective ale altor entitati publice, desfasoara functii de achizitii publice in numele acestor entitati. In majoritatea Statelor Membre, achizitiile publice se desfasoara, in principal, pe o baza foarte descentralizata (adica la nivelul ministerelor, al autoritatilor locale sau al altor organisme publice) de catre sute sau uneori de mii de autoritati contractante. Cu toate acestea, se poate spune ca in ultimii ani in majoritatea Statelor Membre se poate observa o tendinta clara de trecere spre un sistem central de achizitii, bazat pe proceduri electronice. Astfel, se poate constata ca unitatile de achizitii centralizate devin un element-cheie al organizarii sistemului de achizitii publice.

Pentru ilustrare, unitati de achizitii centralizate exista si realizeaza achizitii in beneficiul autoritatilor contractante in State Membre ale Uniunii Europene cum ar fi: Danemarca, Finlanda, Franta, Italia, Germania sau Austria.

Cu exceptia Ciprului si Luxemburgului, toate statele comunitare au infiintat unitati de achizitii publice centralizate care functioneaza la nivel national, iar in majoritatea exista si unitati de achizitii centralizate la nivel local. Organizarea si functionarea acestor organisme centrale de achizitie reflecta caracteristicile sistemelor de administratie publica din aceste tari, precum si trasaturile specifice modului de furnizare a serviciilor publice in statele respective.

Definitia unitatilor de achizitii centralizate se regaseste in fiecare lege nationala. Astfel:

Nu exista o obligatie de a institui UCA;

Nu exista un model standard pentru organizarea unei UCA, Statul Membru poate defini:

- domeniul de aplicare (regional / sectorial / local);

- modelul de organizare si statutul juridic;

- scopul pentru care se infiinteaza UCA;

- modelul de finantare.

Realizarea achizitiilor publice prin intermediul unitatilor de achizitii centralizate prezinta principalul beneficiu al realizarii de economii la buget si al utilizarii eficiente a fondurilor, in principal datorita:

- Simplificarii procedurilor de achizitie publica si reducerii costurilor asociate: unitatea de achizitii centralizate organizeaza procedurile de atribuire in numele autoritatilor contractante, spre deosebire de situatia in care fiecare autoritate contractanta organizeaza propriile proceduri de atribuire;

- Agregarii cererii si realizarii de economii de scara de pana la 20%: unitatea de achizitii centralizate organizeaza procedurile de atribuire pentru volume mari, pe baza necesitatilor agregate ale autoritatilor contractante, ceea ce creste atractivitatea procedurilor de atribuire si permite realizarea de economii prin raportare la volumele achizitionate;

- Imbunatatirii capacitatii administrative si expertizei: unitatea de achizitii centralizate concentreaza expertiza si personal specializat in domeniul achizitiilor publice, ceea ce contribuie la cresterea increderii in activitatea unitatii de achizitii centralizate si la o concurenta sporita in cadrul procedurilor de atribuire organizate de aceasta;

- Imbunatatirii transparentei: Datorita unui control mai usor prin autoritatile competente (comparativ cu monitorizarea a mii de autoritati contractante mici situate pe teritoriul intregii tari), unitatea de achizitii centralizate are un rol important in combaterea coruptiei.

Directiva 2014/24 promoveaza explicit extinderea tehnicilor de centralizare in achizitii publice. Prin transpunerea in legislatia nationala, Legea 98/2016 stabileste cadrul legal pentru operationalizarea unitatilor de achizitii centralizate in administratia din Romania (Art. 3 (1) - literele b) si e), art. 40 si art. 41). Acestea furnizeaza servicii de achizitie pentru autoritati contractante beneficiare, in sensul art. 3 alin 1, litera x) din Legea 98/2016.

In contextul reformei sistemului achizitiilor publice din Romania, Agentia Nationala pentru Achizitii Publice (ANAP) implementeaza o parte dintre masurile incluse in Strategia Nationala in domeniul Achizitiilor Publice, cu sprijinul Bancii Europene de Investitii (BEI). Una dintre masuri vizeaza si incurajarea agregarii cererii de produse, servicii si/sau lucrari intre autoritatile contractante prin infiintarea de unitati de achizitii centralizate la nivel local (directia de actiune 4.2 - E din HG 901/2015).