Reformele sustinute de investitii in infrastructura verde si cea digitala precum si in capitalul uman pot majora cresterea economica potentiala a Romaniei, in perioada 2022-2030, la o medie de 5,2%, cea mai mare dintre cele patru tari analizate in cel mai recent raport al Bancii Mondiale.

Conform acestui raport, pe termen lung, investitiile mari insotite de reforme precum imbunatatirea participarii pe piata muncii, integrarea fortei de munca migratoare, eficientizarea institutiilor si imbunatatirea rezultatelor din educatie ar permite Poloniei si Romaniei ca, pana la finele acestui deceniu (2022-2030), sa inregistreze o crestere economica potentiala mai mare decat in deceniul precedent.

Aceste reforme ar duce cresterea economica potentiala, in perioada 2022-2030, la 4,6% in Bulgaria, 3,5% in Croatia, 4% in Polonia si 5,2% in Romania. Asumarea unor reforme ambitioase ar pune aceste state membre ale UE pe calea catre o convergenta mai rapida cu nivelul mediu al venitului pe cap de locuitor al UE si ar compensa efectele negative ale pandemiei si razboiului din Ucraina.

"Doua socuri consecutive, in succesiune rapida, risca sa ingreuneze redresarea UE. Pandemia a diminuat bugetele nationale, in timp ce contextul razboiului din Ucraina a exacerbat provocarile, iar guvernele se confrunta cu inflatie ridicata, crestere economica scazuta si o criza a costului vietii care ii afecteaza puternic pe cei mai vulnerabili. Dar in fata adversitatii se afla oportunitatea. Institutii mai eficiente si o guvernare mai buna pentru a implementa reforme dificile si pentru a asigura o crestere economica verde, rezilienta si incluziva, sunt solutia zilei", a declarat Gallina A. Vincelette, director regional in cadrul Bancii Mondiale, pentru tarile Uniunii Europene.

Cel mai recent raport economic periodic al UE - Living Up to Potential in the Wake of Adverse Shocks - analizeaza modul in care unele state membre ale UE pot naviga in aceste vremuri pline de provocari din punct de vedere economic, pentru a stimula cresterea economica si incluziunea pe termen lung, in urma unei pandemii, a unui conflict in curs de derulare in regiune si a unei crize a costului vietii.

O buna parte din economiile statelor membre ale UE a revenit la niveluri de crestere pre-pandemica, desi, intr-un ritm inegal. Dupa ce s-a contractat cu 5,9% in 2020, cresterea economica a UE27 si-a revenit in 2021, cand a inregistrat un avans de 5,3%, aceasta fiind cea mai puternica redresare post-recesiune de pana acum, din regiune. Acest lucru a fost determinat, in mare parte, de o relaxare a restrictiilor impotriva COVID-19, ce a incurajat cresterea cererii agregate, in timp ce sprijinul politic fara precedent, adaptarea sporita si rata ridicata a vaccinarii au sustinut redresarea. Raportul recomanda guvernelor sa fructifice aceasta redresare economica incurajatoare. In acest context, reformele sprijinite de Planurile Nationale de Redresare si Rezilienta (PNRR) ale statelor membre ale UE ofera tarilor un punct de plecare foarte bun pentru a raspunde factorilor ce constrang cresterea economica.

Pana in prezent, Banca Mondiala a angajat un portofoliu de peste 1,7 miliarde de dolari pentru a ajuta economiile emergente din Europa si Asia Centrala sa atenueze impactul generat de pandemia de COVID-19. Sprijinul total mobilizat de Banca Mondiala pentru Ucraina se ridica acum la peste 925 de milioane de dolari.

Cresterea globala, asa cum evidentiaza Perspectivele Economice Globale ale Bancii Mondiale, este de asteptat sa scada de la 5,7% in 2021 la 2,9% in 2022 - fiind semnificativ mai mica decat 4,1%, asa cum a fost anticipat in ianuarie 2022. Se asteapta ca aceasta sa se situeze in jurul acestui ritm in perioada 2023-2024, deoarece razboiul din Ucraina perturba activitatea, investitiile si comertul pe termen scurt, pe masura ce sunt estompate constrangerile legate de cerere si ajustarea politicilor fiscale si monetare.

 

Premierul Nicolae Ciuca afirma ca prognoza de crestere economica a Bancii Mondiale la o medie anuala de 5,2% pentru perioada 2022 - 2030 confirma "trendul pozitiv" al economiei romanesti si potentialul de dezvoltare pe termen lung.

"Sunt caracteristicile unei economii sanatoase, ale unui progres bazat pe investitii, ancorat in proiecte de reforma si in obiective de perspectiva precum consolidarea statutului de membru al UE, al NATO si aderarea la Organizatia pentru Dezvoltare si Cooperare Economica", a transmis Ciuca, luni, potrivit unei postari pe pagina de Facebook a Guvernului.

Seful Executivului a adaugat ca Guvernul si-a asumat demararea unor reforme "ambitioase", cu rezultate cuantificabile pe termen mediu si lung.

"Reformele incepute prin implementarea proiectului 'Romania Educata', extinderea digitalizarii, pregatirea tranzitiei la economia verde, consolidarea fiscala sunt asteptate de cetateni si reprezinta argumente solide pentru a atrage noi proiecte de investitii cu capital national si strain. Impreuna cu finantarile de peste 90 de miliarde de euro in urmatorii ani din fonduri europene, Romania va continua perspectivele de dezvoltare si de recuperare a decalajelor fata de statele europene", a mentionat prim-ministrul.

Potrivit acestuia, masurile luate in primele luni de guvernare primesc "validari de etapa" atat din partea institutiilor nationale, cat si a forurilor externe.

"Datele Institutului National de Statistica indica o crestere economica de 5,2% in primul trimestru al acestui an, cat si din partea Comisiei Europene, care a imbunatatit prognoza de crestere economica pentru acest an la 3,9%. Datele specialistilor sunt o dovada a increderii in economia romaneasca, precum si a faptului ca ne aflam pe drumul corect in ceea ce priveste politicile Guvernului de modernizare, dezvoltare si imbunatatire a vietii cetatenilor", a sustinut Nicolae Ciuca.