Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat marti majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 3,75% pe an, de la 3% pe an anterior, incepand cu data de 11 mai 2022, informeaza banca centrala.

Totodata, reprezentantii institutiei au decis majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an, de la 4%, si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 2,75%, de la 2% pe an. 

"Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta de astazi, 10 mai 2022, a hotarat urmatoarele: majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 3,75 la suta pe an, de la 3,00 la suta pe an, incepand cu data de 11 mai 2022; majorarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75 la suta pe an, de la 4,00 la suta pe an si cresterea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 2,75 la suta, de la 2,00 la suta pe an, incepand cu data de 11 mai 2022; pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara; mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit", se precizeaza in comunicatul BNR.

Conform sursei citate, rata anuala a inflatiei a consemnat un nou salt in luna martie 2022, urcand la 10,15%, de la 8,53% in februarie, in principal ca efect al accentuarii scumpirii alimentelor procesate si combustibililor, sub impactul cresterii abrupte a cotatiilor marfurilor agroalimentare si titeiului, odata cu invadarea Ucrainei de catre Rusia si cu impunerea sanctiunilor internationale.

In trimestrul I 2022, rata anuala a inflatiei a inregistrat astfel o noua crestere substantiala (de la 8,19% in decembrie 2021) si peste asteptari, cu o contributie insa mult mai modesta din partea componentelor exogene ale IPC, in conditiile aplicarii schemelor de plafonare a preturilor la energie pentru populatie. Pe acest fond, scaderile de dinamica consemnate de preturile energiei electrice si gazelor naturale pe ansamblul trimestrului I au contrabalansat in buna masura influentele cresterii ample a pretului combustibililor si a preturilor LF, explica BNR.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accentuat considerabil trendul ascendent in trimestrului I 2022, inclusiv fata de previziuni, marindu-se de la 4,7% in decembrie 2021, la 7,1% in martie. Evolutia ei continua sa reflecte efectele majorarilor ample cvasi-generalizate ale cotatiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, si ale costurilor crescute cu energia si transportul, alaturi de influentele blocajelor in lanturi de productie, potentate pe plan intern de cotele inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt, de rezilienta cererii pe anumite segmente, precum si de ponderea insemnata detinuta in cosul de consum de produsele alimentare si de cele importate. 

"Prin urmare, cresterea accentuata a ratei anuale a inflatiei in trimestrul I 2022 a continuat sa fie determinata de socurile globale pe partea ofertei, amplificate in acest interval de declansarea razboiului din Ucraina si de sanctiunile instituite, ce au accelerat ascensiunea puternica a inflatiei pe plan mondial, inclusiv in numeroase state europene. Astfel, cresteri mari ale ratei anuale a inflatiei, inclusiv a celei de baza, au fost consemnate in multe tari din Europa si in SUA, in conditiile unei situatii macroeconomice fara precedent in ultimele decenii", se precizeaza in documentul BNR.

Rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC - indicator al inflatiei pentru statele membre UE) au crescut in martie 2022 la 6,5 si la 5,6%, de la 5%, respectiv, 4,1%, in luna decembrie 2021. Noile date statistice reconfirma comprimarea activitatii economice cu 0,1% in trimestrul IV 2021 fata de trimestrul precedent, ca urmare a deteriorarii semnificative a performantelor agriculturii, evolutie ce implica mentinerea excedentului de cerere agregata la o valoare scazuta in acest interval, in linie cu previziunile din februarie, inclusiv ca efect al revizuirii recente a datelor statistice privind evolutia PIB in cursul anilor 2020 si 2021. 

Potrivit BNR, se reconfirma, totodata, scaderea dinamicii anuale a PIB la 2,4% in trimestrul IV 2021, de la 6,9% in precedentele trei luni, pe seama slabirii considerabile a ritmului absorbtiei interne. In schimb, exportul net si-a redus aportul negativ la avansul PIB, in conditiile in care scaderea dinamicii anuale a volumului importurilor de bunuri si servicii a devansat-o pe cea a volumului exporturilor. Pe acest fond, cresterea anuala a soldului negativ al balantei comerciale a decelerat semnificativ fata de trimestrul III, data fiind si restrangerea decalajului nefavorabil dintre variatia preturilor importurilor si cea a preturilor exporturilor. Deficitul de cont curent si-a marit insa substantial avansul in termeni anuali, sub influenta deteriorarii balantei veniturilor secundare, ponderea acestuia in PIB majorandu-se astfel la 7% pe ansamblul anului 2021, de la 5% in 2020.

Cele mai recente date si analize indica o reaccelerare usoara a cresterii economiei in trimestrul I 2022, urmata insa de o cvasi-stagnare in trimestrul II, sub impactul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor asociate.

"Mentinerea cvasi-constanta a ritmului anual de crestere a comertului cu amanuntul si a celui auto-moto in intervalul ianuarie-februarie a fost acompaniata de scaderea puternica a acestuia pe segmentul serviciilor prestate populatiei. Dinamica anuala a productiei industriale a s-a marit totusi usor, revenind astfel in teritoriul pozitiv, iar volumul lucrarilor de constructii si-a accelerat considerabil cresterea in termeni anuali. Totodata, majorarea ceva mai pronuntata consemnata pe ansamblul celor doua luni de variatia anuala a importurilor de bunuri si servicii in raport cu cea a exporturilor reflecta cu precadere efectul nefavorabil al evolutiilor preturilor externe. Acesta a determinat insa o accentuare semnificativa a cresterii deficitului comercial fata de aceeasi perioada a anului trecut, dar mai modesta a deficitului de cont curent, in conditiile ameliorarii balantei veniturilor secundare, inclusiv pe seama intrarilor de fonduri europene de natura contului curent", se mai arata in comunicat.

In acelasi timp, efectivul salariatilor din economie si-a prelungit ascensiunea usoara in primele doua luni din 2022, dar in contextul unor evolutii neuniforme la nivel sectorial, in timp ce rata somajului BIM a ramas constanta in trimestrul I, la 5,7%, vizibil peste valorile pre-pandemice si semnificativ deasupra minimumului istoric consemnat in august 2019. Deficitul de forta de munca raportat de companii si-a accelerat insa cresterea, inclusiv in debutul trimestrului II, ramanand totusi semnificativ sub varful din anii pre-pandemie, iar intentiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat in aprilie, mai ales in comert si servicii - probabil si ca urmare a ridicarii restrictiilor de mobilitate -, dar mai modest in industrie, inclusiv in contextul efectelor si incertitudinilor generate de razboiul din Ucraina si de sanctiunile instituite.

Pe piata financiara, principalele cotatii ale segmentului monetar interbancar au continuat sa creasca relativ alert in perioada recenta, sub impulsul majorarii ratei dobanzii de politica monetara din aprilie, precum si pe fondul controlului ferm exercitat de banca centrala asupra lichiditatii de pe piata si al asteptarilor privind cresterea pe mai departe a ratei dobanzii-cheie. La randul lor, randamentele titlurilor de stat si-au prelungit ori si-au accentuat traiectoria ascendenta, inclusiv sub influenta unei noi deteriorari a sentimentului investitorilor financiari fata de pietele din regiune, in contextul razboiului din Ucraina, dar si al expectatiilor privind cresterea relativ mai alerta a ratei dobanzii de catre Fed. Totodata, rata medie a dobanzii la depozitele noi la termen si-a accelerat considerabil cresterea in martie si pe ansamblul trimestrului I 2022. In aceasta conjunctura, cursul de schimb leu/euro s-a mentinut relativ stabil si in luna aprilie. 

Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a stopat ascensiunea in martie, dar la un nivel deosebit de inalt, de 15,7% (15,8% in februarie), in contextul intensificarii puternice a activitatii de creditare, mai cu seama pe segmentul societatilor financiare, si cu un aport in crestere, dar relativ modest, al programelor guvernamentale. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat a continuat sa se mareasca, ajungand la 72,7%.